Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

Ungaria si Transilvania anexatä sä introducä limba maghiarä Tn §coalä §i bisericä .

Tragica varä a anului 1848 a transformat Cämpia Transilvaniei Tntr-o baie de sänge. Se simtea nevoia unei noi Adunäri Nationale care sä ofere solutii concrete unice pentru toti romänii §i Tn care ace§tia sä-§i limpezeascä pozitiile, sä ia mäsuri mai hotäräte pentru apärarea fiintei lor nationale .Se pare cä initiative Tn acest sens s-а luat la Orlat, unde se gäseau sub protectia Regimentului I romänesc de granitä, multi membri ai Comitetului National Permanent, care apoi s-а autodizolvat. §i astfel a pornit loan Axente Sever §i lovian Brad cu о trupä de 500 de romäni Tnarmati de la Orlat spre Blaj, unde au ajuns la 3/15 septembrie. Pe drum, grupul lor a sporit la 7000 pentru cä li s-а aläturat Avram lancu aducänd din munti „floarea motilor”. Numärul celor adunati pe Cämpia Libertätii a crescut pänä la 6/18 septembrie la 36.000 apoi Tn alte cäteva zile la 60000. Iarä§i s-au Tntälnit Tntr-o adunare comunä greco-catolicii §i ortodoc§ii, ateständ Tncä о datä solidaritatea desävär§itä a romänilor Tn momentele grele ale revolutiei. Printre marii absenti la adunare figurau George Baritiu din Bra§ov §i Florian Mica§ aflat Tn Tnchisoare.1 2

Conducerea adunärii s-а debarasat de tutela celor doi episcopi, loan Lemeni §i Andrei §aguna, de data aceasta ie§ind Tn fatä adeväratii ei frunta§i care Tn primävarä au preferat sä rämänä Tn plan secund. S-au aflat astfel Tn fruntea maselor populare elementele laice cele mai därze ale luptei nationale care nu au acceptat Tn nici un fel uniunea Transilvania cu Ungaria, actionänd prin toate mijloacele Tmpotriva ei, apoi tinerii Tntor§i acasä dupä cäderea revolutiei din Tara Romäneascä sub dubia ocupatie turco-rusä. Transilvania a devenit, Tn toamna acelui an, centrul romänismului.

Autoritäre maghiare din Cluj prin comisarul imperial, baronul Vay Miklós, care credea cä romänii vor sä räzbune masacrul de la Luna, au amenintat pe cei adunati la Blaj cu nimicirea dacä nu se vor risipi. In 7/19 septembrie adunarea a Tnaintat comisarului Vay, prin doi delegati, canonicii Vasile Rat §i Liviu Pop3, о declaratie Tn termeni fermi prin care respingea acuzatia acestuia cä adunarea ar fi о provocare §i s-ar da tara unor „atätätori mincino§i §i Tn§elätori”. Tn declaratie se spunea, „Mincino§i §i Tn§elätori sunt aceia care ne-au fägäduit cä vor slobozi pe Florian Mica§ la adunarea din mai, care astäzi Tncä mai zace Tn cätu§i; mincino§i sunt aceia care au vrut sä conscrie 60.000 de feciori numai din Ardeal färä voia Tnältimii Impäratului (o parte a celor 200.000 de recruti ceruti de Kossuth- n.n.) ... Ace§tia sunt adeväratii mincino§i §i Tn§elätori iarä nu Tnvätatii no§tri, pentru care tudumänim (protestäm - n.n.) ca sä nu mai cuteze nimeni a-i mai Tnfiera cu astfel de epitete care se cuvin acélóra care ni le pun, cu atät mai putin a-i supära sau a-i mai prinde §i a le mai face cäte alte batjocuri, neconvin§i (färä probe -n.n.) §i nejudecati”4. Se degajä de aid о atitudine de sacrificiu а Tntregii natiuni pentru cauza intelectualitätii romäne§ti, cu atät mai mult cu cät adunarea fusese amenintatä cu risipirea, atitudine de pästrare cu orice pret a

1 G. Neamtu, op.cit., p.874; Idem, Revolutia romänilor din Transilvania, 1848-1849_, Ed.Carpatica, Cluj-Napoca, 1996, p.79.

2 G. Baritiu, op.cit. pp.243-244; Ilié Popescu Teiu$an,Vasile Netea, August Treboniu Laurian. Viata §i activitatea sa, Ed.didacticä §i pedagogicä, Bucure§ti, 1970, p.121; A. Stan, op.cit., p.297.

3 Enea Hodof, Din corespondenta lui Simion Bärnutiu §i a contemporanilor säix Ed.Universitätii “Regele Ferdinand”, Cluj-Sibiu, 1944, pp.16-27.

4 AI. Papiu-Ilarian, op.cit, p.62.

214