Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
considerati „vinovati” sau „instigatori”: Tntre 30 §i 100 de lovituri de bete, numeroase amenzi, punerea Tn fiare §i trimiterea lor Tn temnitele comitatelor §i scaunelor sau chiar executarea sátenilor mai turbulenti. Victimele de la Mihalt din 2 iunie veneau §i eie sä Tngreuneze atmosfera §i sä adune norii amenintätori ai räzboiului civil dintre revolutionarii romäni §i maghiari. Executiile satelor se terminau adesea cu noi omoruri, cu bätäi cumplite, cu violuri, cu amenzi exorbitante §i incarceräri arbitrare ale täranilor §i intelectualilor, mai ales a celor tineri, provocänd multä suferintä romänilor din Transilvania §i Tntärindu-Ie dorinta de ripostá. Tocmai Tn momentele Tn care tärile din Europa traduceau Tn viatá conceptele democratiei, programul revolutionär Tn 16 puncte de la Blaj era zi de zi Tncälcat de autoritäti. Toate acestea au fäcut ca aproape instinctiv, cäutänd protectie, tot mai multi romäni sä se Tndrepte spre cele douá regimente romäne§ti de granitá de la Orlat §i Näsäud, Tngro§andu-le rändurile. De aceea, a fostfiresc ca urmätoarele douä adunári mai importante ale romänilor din Transilvania, preludii ale céléi de-а treia Adunári Nationale de la Blaj, sä se desfá§oare la Orlat §i Näsäud. ín teritoriu, famiile §i rudele celor plecati au avut Tn continuare de suportat presiunea autoritátilor Tn privinta Tncorporärilor Tn noua armatä maghiarä. Aeolo unde trimi§ii lui Kossuth n-au fäcut concesii, tentativele de recrutare fortatä a romänilor s-au Tncheiat cu ciocniri sángeroase. Cele mai mari värsäri de sänge au avut loc Ia sfär§itul lunii august §i Tnceputul lunii septembrie Ia Bara, Nädab §i Luna. La Nädab, Tn comitatui Arad, rezistenta täranilor Ia recrutäri, manifestatä Tn 10-11 septembrie 1848 s-а Tncheiat cu 3 morti §i 20 de oameni täiati cu säbiile. Evenimentele de Ia Luna §i-au avut originea Tn hotärärea comitelui suprem al comitatului Turda, Thorotzkai Miklós din 5 septembrie 1848 cänd, Tn pofida agitatiei din comitat, acesta a considerat nimerit sä forteze campania de recrutäri §i s-о Tnceapä cu satui Luna. Tnspre acest centru gravitau vreo §apte localitäti de pe valea Arie§ului §i daeä i-ar fi Tnfränt rezistenta, pe о razä apreciabilä, celelalte sate s-ar fi supus automat la recrutäri.1 La 11 septembrie, spre Luna Arie§ului au pornit 51 de soldati imperiali din Turda, sub comanda cäpitanului Adler, 58-60 de husari secui din Vii§oara, sub conducerea locotenentului Csulak, 30 de husari maghiari din Bädeni, sub comanda cäpitanului Baumgarten §i 130 de infanteri§ti secui din Agärbici §i Cämpia Turzii, ca fortä de acoperire. Romänii s-au Tn§tiintat unii pe altii cu ajutorul clopotelor de la biserici, trase Tn dungä ca semn de alarmä. La marginea localitätii Luna, Tn locul numit „Dupä curte,, s-au adunat circa 900 de tärani care au sträns grämezi de pietre pentru a putea fi folosite ca proiectile iar Tn sat s-au ridicat baricade. In timpul tratativelor equate din 11 septembrie, ace§tia au adäugat argumentelor rezistentei la recrutare §i respingerea fäti§ä a uniunii cu Ungaria afirmänd cä: „Guvernul maghiar a luat cu Tn§eläciune Tara (Transilvania n.n.) de la Tmpärat” Seara tärziu, militarii s-au retras la Säncrai, pentru ca a doua zi, Tn 12 septembrie dimineata, numai soldatii austrieci, Tn frunte cu cäpitanul Adler, sä se Tntoarcä §i sä Tncerce din nou sä convingä pe romänii din Luna sä-§i Tnroleze feciorii Tn armata maghiarä. Multimea täranilor crescuse Tntre timp la 1200-1500 de oameni cu cei veniti din satele Luncani, Gligore§ti, Grindeni, Gura Arie§ului, Hädäreni, Chetani §i Urea, avänd la ei traditionalele unelte-1 loan Mazere.G.Neamtu, Evenimentele de la Lunca Arie§ului din septembrie 1848. Documente inedite Ш tn Acta Musei Napocensis_, Cluj-Napoca, 26-30, 1989-1993, vol.ll, pp.211 §i 226; G.Neamtu, op.cit., pp.864-868; Idem, Revolutia romänilor din Transilvania, 1848-1849__, Ed.Carpatica, Cluj-Napoca, 1996, pp.71-74. 212
