Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
taurii din circurile Spaniei о pänzä ro§ie luminoasä”.1 De aceea istoricii §i publici§tii maghiari au fäcut acestui comitet romänesc onoarea nemeritatä de a-l descrie ca ре о corporate cu puteri demonice. Toate tärile monarhiei erau pline de astfei de comitete, pänä §i Tn Ungaria te Tmpiedicai de eie pretutindeni, insä comitetul national romänesc era spaima tuturor.1 2 Autoritäre maghiare se temeau cä, posedänd aceastä reprezentantä nationalä romänii ar putea obtine egalitatea politicä cu celelalte nationalitäti din Transilvania. Pe Florian Mica§ nu l-au eliberat din Tärgu-Mure§ §i pentru faptul cä a fost ales ín Comitetul National Permanent de la Sibiu. Chiar dacá Mica§ ar fi dat acea declaratie de garantie, sar fi gäsit poate alte motive pentru а-l retine acolo. Desigur cä, odatä eliberat, cu entuziasmul care-l caracteriza, el s-ar fi numárat printre cei mai activi membrii ai comitetului §i ar fi creat multe Probleme autoritätilor maghiare. Nobilimea din Transilvania a folosit pe scarä tot mai largä gärzile nationale maghiare Tmpotriva täranilor §i a mi§cärii de eliberare nationalä romäne§ti, iar pe conducätorii revolutiei i-a terorizat. Trupele imperiale sprijineau acum nobilimea maghiarä. In iulie 1848 Guberniul a trimis ín Muntii Apuseni 300 de secui §i 115 soldati de linie din armata imperialä care au arestat pe S.Balint, N.Corches, N.Fodor, I.Patitia, P.Joanete, I.Cojocariu, G.Balea, l.§ulutiu.3 Ulterior s-au operat noi arestäri iar majoritatea membrilor Comitetului National Permanent au fost aruncati ín inchisori. La mijlocul lunii august 1848, comisarul impäratului in Transilvania baronul Vay Miklós a delegat pe F.Béldi la Sibiu pentru a aresta Comitetul romänesc. Au cäzut atunci in mäinile autoritätilor August Treboniu Laurian §i Nicolae Nifon Bälä§escu. Täranii romäni din imprejurimi au reactionat insä energic pázind drumurile §i controländ cärutele de teamá ca nu cumva Beldi sä-i ducä de la Sibiu la Cluj. La 26 august s-au adunat in numár maré in ora§ ceránd eliberarea celor dói conducátori. Beldi, timorat a fugit la Cluj dar, sub presiunea romänilor, ofiterul austriac Gedeon a eliberat pe frunta§ii arestati. Multimea i-a intämpinat cu strigäte de: „Sä träiascä Laurean, invätätorul nostru! Sä träiascä Ferdinand, impäratul nostru! Sä piarä toti du§manii romänilor!” apoi ia condus pänä la Orlat §i i-a pus sub protectia locotenentului Mihai Novae din Regimentül I romänesc de granitä.4 Tn sfär§it Comitetul National Permanent din Sibiu s-а autodizolvat dupä ce a convocat о nouä adunare. Membrii säi au fost urmäriti, indeosebi trei dintre ei: profesorii Alexandru Bäträneanu, Aron Pumnul §i cancelistul Alexandru Papiullarian. ín urma perchezitiilor fäcute la primii doi s-а recoltat о corespondentä bogatä, edificatoare pentru planurile romänilor. Ceva mai tärziu, |i la tatäl lui Alexandru Papiu - llarian s-au gäsit serisori cu continut subversiv.5 in multe sate din Cämpia Transilvaniei au avut loc a§a-zisele „executii militare”. Acestea au constat in trimiterea in localitäti a unor unitäti de soldati (de regulä secui sau gärzi nationale maghiare) care stäteau mai multe zile, uneori säptämäni, pe capul oamenilor, pänä la „potolirea” räzvrätitilor sau a mi§cärilor din satele respective. Ín tot acest rästimp sätenii aveau obligatia sä intretinä cu alimente, furaje §i adäpost pe soldati §i caii lor, impärtind cu ei hrana, locuintele §i grajdurile. Nemultumirile latente se acumulau §i datoritä pedepselor date de soldati täranilor 1 G. Baritiu, op.cit, p.130. 2 Ibidem. 3 D.Suciu, op.cit.,jp. 183. 4 E.Däianu, op.cit, p. 116; D.Suciu, op.cit., p. 183; George Barit §i contemporanii säi, vol.VI, Ed.Minerva, Bucure§ti, 1983, pp. 77-78. 5 S. Dragomir, op.cit, p.257. 211
