Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
tot la stadiul de promisiuni ce läsau sä se Tntrevadä cä uniunea era deja un fapt Tmplinit. La íntoarcerea delegatiei de la Viena §i Innsbruck о parte din membrii ei §i anume: Andrei §aguna, Timotei Cipariu, Paul Dunca, loan Bran, Iosif Ighian §i Dumitru Moldovan s-au oprit la Pesta „spre a cunoa§te mai de aproape situatia” privind posibilitatea obtinerii drepturilor politice pentru romäni, iar ceilalti au revenit acasä.1 Capitala Ungariei trecea atunci prin „febra” modernismului Tn toate domeniile de activitate. Dietele vechi au fost dizovate, cea din Ungaria la 11 aprilie iar cea din Transilvania la 23 iunie 1848 Tnsä nu Tnainte de a vota noua lege electoralä, redactatä tot Tn favoarea maghiarilor. Pe baza ei s-au ales deputati pentru Parlamentül nou din Pesta Tn care Ludovic Kossuth era atotputernic. ín Transilvania majoritatea locuitorilor fiind romäni, ar fi fost normal ca ace§tia sä fi constituit majoritatea deputatiilor. Dar spre a evita acest iucru, Diéta Transilvaniei a propus Tncä la 31 mai sä candideze doar acei proprietari care pläteau un impozit de 8 florini pe längä capitatie, care echivala aproape cu impozitul pe pämänt (pänä §i Tn Ungaria censul era 5 florini). Printre romänii din Ardeal existau Tnsä putini nobili care pläteau censul acesta, a§a cä Tn fórul legislativ de la Pesta, majoritatea covär§itoare au constituit-o maghiarii. Pentru a fi mai sigur de izbända intereselor neamului säu, dupä ce Tmpäratul aprobase Tnfiintarea unei armate nationale, Kossuth a cerut la 11 iulie Tn Parlament, votarea a 200000 de recruti. Ace§tia erau destinati Tn principal sä lupte Tmpotriva särbo-croatilor §i a celorlalte nationalitäti nemaghiare care ar fi Tndräznit sä se revolte §i evident pentru apärarea noilor frontiere ale Ungariei fixate dupä Tnghitirea Transilvaniei. Parlamentül a primit propunerea cu Tnsufletire §i Tn curänd au Tnceput recrutärile pentru aceasta armatä nationalä maghiarä atät Tn Ungaria cät §i Transilvania Tnainte ca legea sä fie sanctionatä de Tmpärat.1 2 La 18 iulie 1848 episcopul §aguna, amägit cu promisiuni färä acoperire cä „toate cele dorite s-au acordat” invitä printr-o circularä loialä, lansatä din Pesta cätre romäni „sä fie multumitori cu toti - civili §i militari - milostivului Cezar”. §ederea Tndelungatä la Pesta a delegatilor, a nemultumit Tnsä pe romänii din Transilvania care au trimis о scrisoare, redactatä la Tndemnul lui George Baritiu §i i-au rugat sä-§i scurteze §ederea Tn capitala Ungariei §i sä se Tntoarcä mai repede Tn mijlocul evenimentelor din Principat.3 La acest apel au räspuns Timotei Cipariu §i losif Ighian care, amintind despre sträduintele de la Pesta ale delegatilor romäni, au precizat cä retragerea lor ar putea däuna natiunii.4 §aguna scria §i el cä: „Cei ce ne-am dus la Pesta am avut a ne lupta foarte mult pentru apärarea bärbatilor no§tri: Bärnutiu, lancu, Axente, Baritiu, Mica§, Tänase, Ro§ca, Pinciu din Rä§inari cäci guvernul ardelean Ti descrisese de tulburätori la guvernul unguresc. Tndeosebi ne-am nevoit a mijloci eliberarea lui Mica§ din prinsoare, eliberarea natiunii noastre de zeciuialä pe pämäntul regiu, eliberarea muntenilor no§tri de tratamentul ilegal al amploaiatilor camerali, fiind §i avocatul 1 Al. Papiu-Ilarian, op.cit., pp 26-27; D.Suciu, op.cit., p.183; Adrian T.Pascu, loan Axente Sever (1821-1906) - viata §i activitatea militantä,_Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1985, p.72; M.Päcurariu, op.cit., p.73. 2 V. Stoica, op.cit., p.98; G. Neamtu, op.cit., pp 827, 845-846 §i 861-862; Idem, Revoiutia romänilor din Transilvania, 1848-1849, Ed.Carpatica, Cluj-Napoca, 1996, pp. 38, 54-55 §i 68. 3 N.lorga, op.cit, p.430. 4 AI. Papiu-Ilarian, op.cit., pp 26-27. 209
