Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)
Istorie
Dar pänä Ia adunare, ín Transilvania au avut loc numeroase främäntäri sociale §i nationale. Inspäimäntate, autoritäre ridicä spänzurätori „ceea ce ín acea epocä nu se mai vedea nicäieri ín Europa”, dupä cum seria Baritiu.1 Problema anexärii Transilvaniei la Ungaria, presiunile §i amenintárile ín acest sens, au contribuit la adoptarea de cätre masele de románi a ideilor din „Provocatiunea” lui Simion Bárnutiu care respingea aceasta uniune §i cerea ín primul ránd recunoa§terea politica a natiunii románé. Guberniul a cerut initial episcopilor Blajului §i Sibiului sä se faeä douä adunäri deosebite, dupä confesiune, intentionänd astfei sä zädärniceascä о luare de pozitie unitarä a romänilor din Principatui Transilvaniei. ín pofida opreli§tilor, zeci de mii de tärani, atät ortodoc§i cät §i greco-catolici, au venit la Blaj incä ínaintea datei anuntate, speränd in §tergerea iobägiei §i in eliberarea nationalä. Este semnificativ faptul cä Ia adunare au venit §i tärani maghiari, care doreau §i ei sä scape de laturile iobägiei, aläturändu-se romänilor. Ca reprezentant al nordului Transilvaniei a participat §i tatái lui Florian Mica§ aläturi de alti delegati din zonä printre care vicarii Alexandru Sterca §ulutiu §i Chirilä loan, protopopii clujeni Gheorghe Gal §i loan Fechete, canceli§tii loan Suciu, Vasile Buteanu, Gabriel Vaida, Nicolae Bärlea, profesorul Alexandru Bäträneanu, apoi loan Lemeni §i Mihai Lemeni.1 2 Bätränul Iosif Teodor Mica§ se va afla de acum inainte in mijlocul celor mai importante evenimente §i confruntäri politice din Transilvania iar dupä infiintarea Comitetului National Permanent in care va fi ales membru onorific §i fiul säu, va fi mändru sä execute §i va indemna §i pe altii sä respecte ordinele §i prerogativele emanate de acest comitet. Din Principate au venit la Marea Adunare Nationalä de la Blaj numero§i cärturari §i revolutionär precum: Alecu Russo, Gheorghe Sion, Vasile Alexandri, Dimitrie Brätianu, Costache Negri, Alexandru loan Cuza, Lascär Rosetti, Nicolae lonescu, loan Curius, Zaharia Moldovanu §i altii.3 A doua adunare de la Blaj s-а desfä§urat sub patronajul intelectualilor revolutionär din Transilvania care scäpaserä de urmärire §i arestare. Dupä adunarea romänilor din Duminica Tomii, Simion Bärnutiu, loan Buteanu §i alti frunta§i s-au indreptat spre Sibiu sau spre alte localitäti romäne§ti pentru a se puné la adäpost din calea functionarilor maghiari din comitate, de fricá neíndráznind sä se íntoarcá la familiile lor, unde erau cäutati, mai ales dupä ce Mica§ a fost transferat de la Cluj la Tárgu-Mure§.4 larín 3/15 mai se intőre cu totii la Blaj pentru a participa la Marea Adunare Nationalä. Ca observatori §i comisari guberniali la aceastä adunare au fost delegati consilierul Szabó Lajos §i baronul Bánffy Miklós comitele suprem al comitatului Alba de Jos. S-а constituit chiar un „Comitet permanent pentru pästrarea vechii ordini” al autoritätilor din comitat, care sä intervinä in cazul in care participantii la adunare s-ar fi manifestat violent. Tn numele acestui comitet, la 28 aprilie/10 mai 1848 judele primär din Aiud, Boér Ferencz §i protonotarul Pogány Károly au trimis о adresä comandantului militar imperial din Sibiu, feldmare§alul-locotenent 1 George Baritiu, Párti alese din istoria Transilvaniei pe douä sute de ani in urmä, vol.ll, Sibiu, 1890, p.130. 2 Silviu Dragomir, Studii §i documente privitoare la revolutia romänilor din Transilvania in anii 1848-1849, vol.V, Ed.Academiei Romane, Cluj, 1944-1946, p.171. 3 Dan Berindei, Revolutia romänä din 1848, Ed.politicä Bucure§ti, 1974, p.35, Vasile T.Suciu, Transilvania, 1848-1849 Antologie, Ed.Tipomur, Tg.Mure§, 2001, p.223; Istoria Romänilor(tratat), vol. VII, tom I, coordonator D.Berindei, Ed.Enciclopedicä, Bucure§ti, 2003, p.271. 4 G. Baritiu, op.cit, p.103. 186
