Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Istorie

Multa vreme, pentru cei veniti din zona ruralului, care au ales о rezidentä urbanä, accesul Ia о locuintä era dificil, ca §i accesul la un loc de muncä. Mirajul ora§ului se dovedea a fi restrictiv, nu se dobändeau instantaneu, sau cu u§urintä, statutul de orä§ean §i libertatea privatä mult rävnitä. Tntr-o perioadä istoricä lungä, asistäm la manifestarea dominantelor etnice Tn toate domeniile de activitate §i Tn toate ora§ele europene. Zalául nu a fäcut exceptie de la organizarea protectiei intereselor populatiei maghiare majoritare, pe principii etnice, chiar dacä erau exprimate regulamentar prin intermediul celor confesionale. Restrictiile erau Tndreptate Tmpotriva romänilor, cäci nicäieri nu era preväzut accesul ortodoc§ilor la meserii. Imigrantii romäni Tn Zaläu erau nevoiti sä se grupeze Tn spatiile mai putin introvertite, Tn cartierele marginale ale ora§ului, care au apärut ca atare odatä cu stabilirea lor aid. Dominanta etnica a fost deosebit de puternicä, impusä de autoritäti, §i se regäse§te, Tn mod evident, Tn grupärile profesionale ale meseriilor sale cele mai importante: mäceläria, täbäcäria, cizmäria, postaväria.

ín spatiul urban al Zaläului astfei segmenat, habitatul a fost organizat pe sträzi, cu sacralitäti tutelare proprii, cu un centru politico-organizatoric bine definit §i functional. Acest tip de organizare induce particularismul Tn viata cotidianä, care se regäseste doar Tn centrele urbane. Pentru persoanele care veneau din afara ora§ului Zaläu, alegerea rezidentei depindea de existente legäturilor de rudenie §i de prietenie, precum §i de necesitatea apartenentei la sociabilitätile informale. Pentru exemplificare, vizualizäm strada 22 Decembrie 1989 ( cunoscutä §i astäzi sub denumirea de strada Crasnei), care are о piatetä Tn jurul ci§melei la care veneau dupä apä adolescentii, tinerii §i copii, cu birtul ”Cire§ica” pentru bärbati §i cuptorul pentru copt päine, unde femeile socializau Tn timp ce supravegheau coacerea. Acesta este un tip de sociabilitate urbanä densä, cotidianä, care favorizeazä descärcarea energiilor de orice fei, prin Tmpärtä§irea vicinalä.

Bärbatii Tmpärtä§eau comunitäti teritoriale múlt mai extinse decät femeile. Oricare dintre locuitorii Zaläului - me§te§ugar, negustor, notabilitate publicä §i persoanele cu alte ocupatii, era nevoit Tntr-unul din momentele zilei de lucru, sä§i päräseascä biroul de magistrat, atelierul, taraba sau magazinul §i sä cutreiere prin ora§. Mäcelarii aveau, cu sigurantä, drum Tn oborul de animale, fie pentru achizitii, fie pentru a sonda pulsul pietii; patronii restaurantelor §i birturilor, ca §i me§te§ugarii care aveau ateliere mari, cu multi ucenici §i calfe, erau nevoiti sä facä un drum la mäcelärie pentru a cumpära carne, la piata pentru legume sau Tn locurile publice pentru angajarea lucrätorilor ori pentru materie primä. Mäcelarii cumpärau, de obicei, türme de animale pe care le pä§teau pe izlazul comunal sau pe pä§unile proprii, particulare §i ale breslei; turmele §i pästorii trebuiau verificati cät se poate de des, chiar §i zilnic. Desemenea, era necesar sä se afle toate §tirile economice §i financiare curente Tn scopul protejärii averilor personale §i comune, ale breslelor.

Viata personalä a bärbatilor era mai plinä de evenimente decät a femeilor. ín cele mai multe cazuri, atelierele me§te§ugarilor nu erau Tn spatiul casei, unde se desfa§urau doar activitätile domestice. Dacä ne gändim la täbäcari §i la munca lor, la mirosurile degajate de pieile crude §i la substantele chimice puternic mirositoare cu care se tratau pieile, la faptul cä acestea erau tinute Tn butoaie Tn timpul tratamentului §i apoi puse la uscat Tn poduri, apreciem locul dintre cele douä brate ale Väii Zaläului care a fost destinat täbäcarilor, Tn afara ora§ului de atunci. Acest spatiu Tndeplinea §i cerintele unei utilitati imediate de a

174