Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2006)

Arheologie

loan de Hunedoara1. Datoritä productiei mari de aur, monetäria de aid devine centrul emisiunilor monetäre ín a doua jumätate a sec. al XV-lea. Albert de Habsburg emite douä tipuri de florini de aur. Cea descoperitä la Neaua face parte din al doilea tip §i a fost emisä la Baia Mare.

Descrierea monedei1 2:

Florin de aur emis la Baia Mare, Tn anul 1439 (Fig.3)3. Cämärarul monetäriei regale Tn acest timp la Baia Mare este Remetei István4.

Avers:

ALBERTUS D( ei) G( ratia) R(egis) UNGARIA

inainte de primul cuvänt se aflä о cruce de Malta. Dupä fiecare cuvänt este un punct. Legenda se aflä Tntre douä cercuri de perle. Scutul este impärtit Tn patru cämpuri, cu benzile orizontale ale Ungariei, leul Boemiei, blazonul Austriei §i vulturul Moraviei.

Revers:

S( anctus) LADISL " AUS REX

inainte de fiecare cuvänt se aflä un punct. Legenda este Tntre douä cercuri de perle. Sfäntul Ladislau se aflä Tn picioare, este reprezentat din fatä, cu coroanä §i nimb. Este Tmbräcat cu tunicä §i mantie. Tn mäna dreaptä tine securea de luptä, iar Tn mäna stängä are globul cruciger. Tunica este mai lungä decät mantia.

In cämp, ca siglä apare: n - S

G: 3,50; D: 20; Ax: 1/3; referintä: H 589., Gy 218 a.-b., U 589.

Ultimul pas al reforméi monetäre este legat de Matia Corvinul, cänd blazonul de pe aversul monedelor este schimbat cu Sfänta Maria, dar portréiul Sfäntului Ladislau persistä Tncontinuare pänä Tn secolul al XVI-lea.

***

in toamna anului 2003 §i primävara anului 2005 Tn urma perieghezei fäcute Tn acea§i grädinä am descoperit fragmente ceramice5. Dintre acestea, cäteva par sä fie mai timpurii mergänd, pänä-n sec. al XV-lea (Pl. I /1-6).

Descrierea materialului ceramic considerat mai timpuriu:

1. Fragment din búza unui vas fäcut la roata rapidé, avánd culoarea cärämizie deschisä la suprafatä, iar Tn sectiune avánd culoarea gri. Búza vasului este trasá spre exterior, avánd diametrul de 13 cm. Pe partea exterioarä prezintä о §äntuire circularä care Tmparte buza Tn douä cämpuri. Grosimea peretelui este de 0,6 cm, din care 0,15 cm cärämiziu deschis, 0,4 cm gri §i 0,05 cm cärämiziu deschis, de Ia exterior spre interior. Culoarea cärämizie este prezentä la suprafatä Tntr-un strat foarte subtire §i ca atare pe cea mai mare parte a duratei arderii mediul trebuie sä fi fost reducätor. Buza vasului prezintä §i о ardere secundarä. Pasta ceramicii: lutul contine nisip ca degresant, relativ bine cernut,

1 Gyöngyössy 2005, p. 58.

2 Vezi lista abreviatiilor; modul de descriere §i abrevierile tehnice au fost inspirate dupä Chirilä et alii 1980.

3 Vezi Huszár 1979, p. 95.; Unger 1997, p.146.; Gyöngyössy 2005, p. 116.

4 Nu este trecut pe lista cämärarilor din Baia Mare publicat de cátre Szász, §i nici la Gyöngyössy unde apare ín schimb la catalogul monedelor: Szász 1956, p. 34-35; Gyöngyössy 2005, p. 116.

5 Materialele se aflä deocamdatä neinventariate ín depozitul Muzeului Judetean Mure§.

143