Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)

Dorin Rus: Ritualuri ale breslelor din Europa, regăsite la comunităţile săseşti din Transilvania

RITUALURI ALE BRESLELOR DIN EUROPA IN TRANSILVANIA 319

organizat aceste serbäri doar о datä la §apte ani, iar mai tärziu chiar §i mai rar. insä aceste distractii ale mäcelarilor §i cutitarilor nu erau simple alergäri. Se presupune cä acest dans cu mä§ti s-а näscut prin angajarea unui numär de tineri care aveau ca sarcinä sä impingä spectatorii curio§i pentru a face loc manifestatiei bresla§ilor. Ace§tia erau räspänditi printre oameni, purtau mä§ti cu barbä §i länci din lemn cu care-i impingeau in spate pe cetätenii curio§i, dar nu-i räneau. Cheltuielile pentru aceastä actiune le suportau breslele participante. Mäcelarii, care organizau anual aceastä manifestatie, §i-au vändut dreptul de a organiza dansul, altor bresle. De asemenea, §i tinerii dornici sä poarte mä§ti §i sä se distreze participau cu pläcere, indiferent din ce päturä socialä fäceau parte, §i se costumau pe cheltuiala lor. Ei s-au constituit mai tärziu intr-un fei de societate, cärora consiliul orä§enesc Ti repartiza unul sau doi oameni, in vederea pästrärii ordinii, atunci cänd numärul de participanti trecu peste 100. Alergarea mä§tilor cu bärbi se fäcea in felul urmätor: in fatä alergau mai multi bärbati travestiti in haine de nebuni, care-§i fäceau loc cu co§urile §i desagii pe care le aveau in mäini. Dupä ei venea un nebun cu un sac mare de nuci pe care le arunca printre bäieti .

Pe längä ritualurile unde se prezentau in grup, adicä totii membri breslei se deplasau mascati in coloanä, avänd acelea§i mä§ti, se cunosc §i ritualuri in care apäreau individual, cum ar fi la a§a-numita „Höge“ a berarilor din Hamburg, atestatä la 1698, avänd doar cäte un reprezentant, precum bärbierul, doctorul, tipograful etc.9 10.

Ca §i ceremóniáié propriu-zise cu mä§ti, s-au dezvoltat sub influenta barocului §i alte ritualuri, precum „Ficherstchen” la Ulm, „Schreinerumzug” la Lübeck11 §i altele asemenea, iar din procesiunile pescarilor din Leipzig, care aveau ca „reprezentant” un urs condus de doi mauri §i din Basler, care-§i trimiteau in fatä sterna12, conchidem cä aceste desfä§uräri erau identice cu cele din Transilvania13.

Cél mai important dans ritualic vest-european la care luau parte §i bresla§ii ardeleni este dansul spadei (Schwerttanz). Acest dans existä in mai multe culturi. In primul ränd, este un domeniu al bärbatilor. Despre originea lui, Dietlinde Karkutli scrise cä s-ar gäsi la popoarele nomade marocane §i algeriene din nordul Africii, unde, in ceremóniáiul cäsätoriei, mirele däruie§te miresei о sabie ca simbol al demnitätii lui. Dansul care-i urma acestei inmänäri simboliza faptul cä el este de acum inainte räspunzätor pentru onoarea ei14. In povestirile celor 1001 de nopti, acest dans este mentionat sub о altä forrná. Sclava Morgiana i§i salveazä stäpänul, Ali Baba de la uciderea plänuitä de cätre cäpetenia hotilor, in timpul unui ospät, ea fiind singura care l-а recunoscut in hainele in care acéla era deghizat. Ea l-а atras intr-un dans foarte curajos,

9 E.Reicke, op.cit.., p. 256.

10 H.Hoffmann, st.cit., p. 49.

11 Ibidem, p. 49.

12 Ibidem, p. 49.

13 I.Haltrich descrie cu lux de amänunte acest ritual din Reghinul Säsesc al secolului al XVIII-lea.

14 Dietlinde Bedauia Karkutli, Bauchtanz - Rhythmus, Erotik, Lebensfreude, München, 1989, p. 22.