Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Ioan Eugen Man: Vechi biserici de lemn din judeţul Mureş dispărute în ultimele decenii
26 lOAN EUGEN MAN episcopului Dionisie Novacovici cä, de§i ei constituie un numär de 47 familii, totu§i cele trei familii de uniti detin biserica. Ca urmare, ace§tia solicits sprijin pentru asigurarea unui teren in vederea ridicärii altui läca§ de cult.121 Luänduse ín considerare datele furnizate de document, putem aprecia cä la acea perioadä numärul romänilor din Cioc se ridica la 250. La aproape douä decenii, in anul 1849, cu ocazia recenzärii bisericilor §i fcolilor din protopopiatul ortodox Mure§, la Cioc mai existau 18 romäni ortodoc§i. 122 in anul 1857 sunt recenzati 13 ortodoc§i §i 40 greco-catolici, 123 deci 53 romäni, ca in anul 1910, din cei 1641 locuitori, sä mai rämänä doar 4 romäni. 124 Cunoscutä in literatura de specialitate sub hramul „Adormirea Maicii Domnului”, 125 biserica era situatä in strada Principalä nr. 25 a localitätii Trei Sate (Pl. XXXIV. a). A fost construitä la inceputul secolului al XVIll-lea, prin forma peretilor realizati din bärne de stejar, inscriind un plan dreptunghiular, cu absida de räsärit, nedecro§atä, in trei laturi. Datäri concrete privind realizarea bisericii nu avem, doar inscriptia chirilicä de pe cutia de mir care s-а mai pästrat: „Ala Toader, 1800”, indreptätindu-ne sä о datäm ante quem. Referinduse la aceastä bisericä, istoricul Ion I. Russu face urmätoarea remarcä: „La Treisate (Comuna Ghindari), biserica de lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului, de tip arhaic, dreptunghiular, cu altarul nedecro§at, poligonal in 3 laturi, este deasemeni veche. Precizäri privind momentul ridicärii cät §i infäti§area sa de la inceput, pot fi aduse numai dupä inläturarea modificärilor survenite la reparat/7”.126 insä§i proportiile sale о plaseazä in prima parte а secolului al XVIII-lea. Sub forma intälnitä in anul 2003, cänd am relevat planul bisericii (PI. XXXlV.b), in ordinea desfä§urärii spatiilor, ea cuprindea: prispa ingustä, naosul §i absida altarului, poligonalä in trei laturi. Ca principal spatiu divizor, naosul avea о lungime exterioarä de 6,05 m pe latura sudicä §i 6,20 m pe latura nordicä, §i datoritä peretilor care s-au deformat, precum §i о lätime de 5,50 m. In partea de vest, peretele naosului avea о intrare simplä, cu о lätime de 1,45 m, pe cänd spre est spatiul este marcat de iconostas, ce cuprindea trei deschideri identice ca märime (Pl. XXXV.a.b; Pl. XXXVI. a,b). Absida avea trei laturi de märimi diferite, incepänd cu latura de sud-est de 2,05 m, latura de est de 3,28 m §i latura de nord-est de 2,15 m. Extremitatea esticä a absidei nu era paralelä cu peretele iconostasului, avänd 1,5 m distantä in partea sudicä §i 1,60 m in partea nordicä (Pl. XXXVII. a,b). In anul 1876 sunt efectuate importante lucräri de extindere §i amenajare a bisericii, prin adäugarea pridvorului §i a clopotnitei, inlocuirea boltii semicilindrice cu tavan, modificarea acoperi§ului, precum §i tencuirea peretilor in interior §i exterior. Prispa desfä§uratä pe toatä latura de vest a bisericii avea о lätime de 1,05 m. Partea din fatä, spre stradä, forma о structurä alcätuitä din patru stälpi de lemn ce sustin acoperi§ul, cei din mijloc märginind §i intrarea in prispä, al cärei parapet era infundat cu scändurä simplä. Presupunem cä ceva mai tärziu s-а inlocuit §i invelitoarea din §indrilä, cu alta din tiglä-solzi, consideratä mai rezistentä, insä cu efecte negative asupra peretilor, §i a?a destul de §ubrezi. Exteriőrül bisericii era destul de sobru prin simplitatea formelor, singurele elemente menite de a oferi divertisment fiind fatada principalä §i cele 5 ferestre (3 la navä §i 2 la absidä) u§or arcuite. Ferestrele erau de aceea§i märime, de 95 x 135 cm, disproportionat de mari fatä de
