Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Aurelia Diaconescu: Furcile de tors din colecţiile etnografice mureşene
FURCILE DE TORS 201 esentele tari la decorarea prin crestare. Sub numele generic de „crestäturi ín lemn“ se intelege de fapt interventia directä ín masa lemnoasä. Incizia - este о tehnicä simplá cu ajutorul cäreia pe suprafata furcilor se traseazä linii färä eliminare din textura lemnoasä, cele mai reunite piese fiind furcile de tors din zona colinarä a Cälimanilor - 7 piese din colectia noasträ -. Unele dintre aceste piese sunt decorate atät cu Ornamente geometrice cät §i florale-spirala, pätrat cu diagonale, linii, rombul- Din motivele liber desenate amintim vrejul cu frunze, frunza de brad, trifoiul cu 4 foi, contur de floare, frunze cu petiol, simple sau ha§urate. Pe furcile incizate din zona Cälimanilor, pe tijele foarte Iungi apar foarte multe registre ornamentale. Crestarea este tehnica cea mai frecvent intälnitä la majoritatea furcilor de tors. Prin aceastä tehnicä se eliminä doar о parte din substanta lemnoasä ornamentul rämänänd färä relief. Este ornamentul cél mai folosit nu numai la furcile de tors dar §i la celelalte obiecte de folosintä gospodäreascä. Tehnica crestärii apartine genului „ornament“ nu sculpturii cu motive realizate cu multä ingeniozitate - dintele de lup, x-ul, pätratul, rozeta, arcul de cerc. О repartitie zonalä s-ar suprapune urmätoarei scheme: ín zona Cälimani - Ornamente incizate, ín Valea Mure§ului §i Valea Gurghiului, C-pia Transilvaniei - Ornamente crestate, in zona Tärnaveior, furci cu tijä lungä poliedricä crestatä sau pictatä §i deseori datatä. Motivele ornamentale sunt acelea§i ca §i in Valea Mure§ului dar peste ele se a§azä culoarea definind Ornamente specifice etniei maghiare sau säse§ti. ín general in tinuturile mure§ene furcile de tors nu se poartä la bräu eie sunt rezemate §i tinute prin apäsare cu piciorul. in zona Tärnaveior apar frecvent §i furcile cu scäunel, iar pentru a fi tinute mai u§or se recurge la un suport fix, a§a cum intälnim furci simple, necrestate §i pietate. Pe fondul de culoare, cél mai adesea bleumarin sunt pietate vrejuri de frunze cu flori policrome - inv. 4501-. Motivele ornamentale sunt prezente intr-o gamä variatä, unele dintre eie cu vechime de milenii avänd la bazä semnificatii mistice. AI. Tzigara Samurca§ vorbe§te in „Izvoade de crestäturi in lemn“ despre un „limbaj“ al decorului in lemn - „Cele peste 400 de izvoare de crestäturi... se infäti§eazä ca ni§te semne pentru cel ce le prive§te pentru intiia oarä. Cercetate mai de aproape eie sfär§esc prin a-§i dezvälui taina liniilor, care capätä rostul slovelor sau al notelor muzicale. Dupä cum din buchiile alfabetului sau din semnele seärii muzicale se alcätuiesc cuvintele §i sunetele tot astfei din in§iruirea me§te§ugitä a liniilor §i a suprafetelor se imbinä nesfär§ite serii de motive ce vorbesc in limba particularä a formelor... Nu toti pot intelege limbajul formelor, uneori nici chiar aceia care le imitä, färä insä a le fi pätruns vorbirea simplä. ín cazul crestäturilor... multiple sunt motivele care, ca §i cuvintele, au §i eie un inteles deosebit. Dupä cum cu acelea§i semne grafice conventionale zise litere, se a§tern pe härtie cuvinte ce ascund gändurile cele mai variate, tot astfei cu acela§i prototip de crestäturi se sädesc ín lemn tezaurele de forme care trädeazä imaginatia bogatä a celui care le-а conceput“. La furcile de tors din colectiile etnografice mure§ene, motivele ornamentale sunt in majoritate geometrice - 60 de furci din totálul de 69 buc. pentru cä abstractia este esentialä acestei arte. N. lorga remarca: „Existä о anumitä unitate ín toate aceste produse ale artei populare, aceasta constä toemai in ornamentale, reducerea a tot ceea ce pretind sä reprezinte aceste
