Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Mihai Camilar, Maria Camilar: Contribuţii la cunoaşterea gospodăriei tradiţionale huţăneşti din Bucovina
146 MIHAI CAMILAR, MARIA CAMILAR precarä. Naturalistul austriac Hacquet, care a cercetat in Bucovina, aflä de la cäpetenie localä a hutulilor precum cä “inainte vreme, noi (hutulii n.n.) cei din munti eram uciga§i §i tälhari dar acum ne-am deprins cu munca §i ne-am fäcut mai buni” (15. A§a cä, intärirea gospodäriilor, Tn special a celor izolate prin munti poate fi pusä §i pe seama sigurantei Tmpotriva räufäcätorilor, aspect dedus §i din modul Tn care erau concepute casele vechi, acestea avänd capätul gangului (cerdacului) infundat cu bärne §i un spatiu decupat, liber, pentru observarea Tmprejurimilor ре о razä destul de mare §i la nevoie, acesta fiind §i un loca§ de tras cu arma(16. Spre deosebire de gospodäriile Tntärite säse§ti sau ungure§ti din Banat sau Transilvania, aliniate de-а lungul sträzii, avänd Tntäritura numai pe trei laturi, portiunea dinspre grädinä rämänänd liberä, cele hutäne§ti sunt de jur Tmprejur puternic §i constant Tntärite, chiar dacä nu au construct» peste tot. Gospodäria hutäneascä de tip “ocol Tntärit” seamänä, privitä prin orice unghi cu о adeväratä fortäreatä izolatä la mare distantä Tn cre§tetul muntilor. Spre deosebire de alte zone ale tärii cu gospodärii de acest tip(17, cele de aici formeazä un ansamblu unitar, de formä dreptunghiularä sau avänd chiar formä neregulatä, constructiile fiind plasate cätre curtea interioarä, zona de la intrare fiind marcatä cu о poartä masivä. Referitor la denumirea acestei gospodärii, opiniile cercetätorilor au fost §i probabil cä sunt Tncä Tmpärtite, Romulus Vuia pleda pentru denumirea de “casä cu ocol pätrat” (18, cu referiri la alte zone ale Romäniei. Avändu-se Tn vedere cä nu Tntotdeauna planurile gospodäriilor hutänefti corespund pätratului, eie Tnscriindu-se de obicei unui patrulater sau chiar unui poligon neregulat, opinäm pentru denumirea de gospodärie cu “ocol Tntärit”, precum au opinat §i altii, pentru alte teritorii ale tärii. Arhitectura gospodäriei hutäne§ti se Tnscrie Tn mod organic spatiului etnocultural bucovinean, aici esenta constructiilor trebuie cäutatä Tn ideea de functionalitate, materie primä, de spatiu, climä §i Tn structura psihicä a locuitorilor. Indiferent de tipul de gospodärie, constructiile din lemn sunt Tn general de aceea§i facturä §i avänd acelea§i functionalitäti, diferind doar distribuirea lor Tn spatiul locuibil. Factorii naturali §i cei economici au jucat un rol determinant Tn constituirea structurii a§ezärilor de aici, a densitätii §i tipologiei gospodäriilor care au dat forme constructive §i de organizare originale, Tn care volumele se Tmbinä armonios cu cerintele functionale. Din punct de vedere evolutiv cronologic, modelele de gospodärii, au cunoscut о fazä de constituire §i apoi de cristalizare, urmatä de о perioadä de proliferare a acestora ce depä§e§te cu mult Tn duratä fazele precedente а constructiilor Tn studiu. Tn cazul gospodäriei cu “ocol Tntärit”, expresie tipicä a caracterului pastoral, constructiile sunt subordonate unui patrulater, anexele gospodäre§ti fiind plasate cu fata cätre curtea interioarä, spatiul rämas liber Tntre eie fiind din gard inait din bärne solide cu acoperi§ Tn douä ape. Poarta principalä de la intrarea ín curte este destul de masivä, cu stälpi solizi, avänd §i acoperi§, dar lipsind elementele decorative. Casa, de obicei ce se Tncadreazä tipologic sistemului de camerä-tindä-camerä (C T C) are acoperi§ul Tn patru “ape” (table) §i puternic tuguiat, cu о fundäturä la capete de un mare efect artistic.
