Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Mihai Camilar, Maria Camilar: Contribuţii la cunoaşterea gospodăriei tradiţionale huţăneşti din Bucovina
CONTRIBUJII LA CUNOA§TEREA GOSPODARIEI TRADITIONALE HUTÄNE§TI DIN BUCOVINA MIHAI CAMILAR, MARIA CAMILAR Cercetarea amänuntitä a gospodäriei traditionale din Bucovina, care a constituit un adevärat model al civilizatiei rurale traditionale, duce ín cele din urmá la concluzii §i constatári destul de interesante privind dialógul elementelor locale cu valorile de circulate nationalä §i chiar europeanä. Arealul geografic bucovinean, puternic umanizat de-а lungul timpului printr-o mi§care a populatiei locale dinspre cämpie cätre zona montanä sau prin valuri succesive de imigräri de populatie sträinä (germani, hutuli, polonezi, ucrainieni, evrei, armeni etc.) a condus Ia cuprinderea in circuitui economic, a noi spatii, prin aparitia unor a§ezäri umane cu mare energie de habitat rural local. Hutulii a cäror etnogenezä este destul de confuzä suscitänd multe discutii, fac parte din rándul populatiei sträine, care la venirea in Bucovina au preferat sä se a§eze in zone mai putin locuite sau chiar in zone libere. Ei au pätruns in muntii Bucovinei, venind din Galitia §i Pocutia incä de la sfär§itul secolului al XVII-lea(1, cänd granita Moldovei cu Polonia era practic desfiintatä din cauza deselor incursiuni ale polonezilor, in special in timpul regelui lan Sobieski. Odatä cu aceste invazii polone in Moldova precum §i a altor cauze interne specifice Poloniei(2, s-au creat conditii tot mai lesnicioase intensificärii pätrunderii elementului hutänesc in Bucovina. La inceput, hutulii porniti din locurile lor natale s-au räspändit pe väile Ceremu§ului §i a Putilei iar apoi au iradiat §i pe väile Sucevei, Moldovei, Moldovitei, Suhäi §i Bistritei(3. Trebuie remarcat de la inceput cä hutulii au tost §i sunt о populate de munte, spre deosebire de alte etnii care au preferat sä se a§eze §i in zonele joase de deal sau de cämpie. La venirea lor in Bucovina, hutulii nu prezentau о mare incredere pentru autoritäre locale. Din simplii cäräu§i ai armatei ruse in timpul räzboiului ruso - turc (1768-1774)(4, ü intälnim apoi luänd in arendä väile §i poenile din brani§tile mänästirilor Putna §i Moldovita, totodatä indatorändu-se de a scuti aceste a§ezäminte monahale de prädäciuni, dar nu intotdeauna ei tinändu-se de cuvänt, lucru ce a dus la anularea contractelor de invoialä(5. Localitätile hutäne§ti incep a fi atestate in Bucovina incepänd cu secolul al XVIII-lea(6, ele fiind in cea mai mare parte a§ezäri noi intemeiate,
