Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 28. (2005)
Dorel Marc: Arhitectură populară în zona Mureşului Superior, Interferenţe privind evoluţia planimetriei, technicile constructive, ornamentica locuinţei
ARHITECTURÁ POPULARÁ ÍN ZÓNA MURE$ULUI SUPERIOR 133 reticente §i chiar íncercári de mu§amalizare cum au fácut unii eruditi ( maghiarin.n.) cotrazicándu-se ín ceea ce prive§te admiterea elementului etnic románesc din zóna locuitä de secui sau altii care au íncercat sä diminueze proportia aporturilor alogene, nesecuie§ti , ignoránd sau simulánd a nu fi aflat de masele rurale romänofone secuizate ín curs de cäteva secole”15. Totodatä criticä cunoscuta lucrare monograficä a lui Orbán Balázs 16, referitoare la descrierea „tinutului secuiesc” constatänd lipsa criteriului etnicitätii ín elaborarea sa, apreciind cä autorul „a väzut tótul ín Secuime, dar nu pe románi.” De§i desenele indicä foarte des prezenta caselor románe§ti, acestea apar cu apelative stráine ?i cu atribuiri inexacte a paternitätii unor elemente de arhitecturä. 7 Pasionata §i pretuitoarea culturii §i civilizatiei románe§ti ale acestui spatiu, oana Cristache-Panait, amintea räspicat cä locuintele §i anexele gospodáre§ti din judetul Harghita „ constituie documente istorice ale originii etnice a autohtonilor. Este drept cä pe grinda mester sau pe pragul portii, inscriptia apare ín limba maghiarä dar faptul, urmare a unui proce de veacuri, nu räpe§te paternitatea creatiei artistice”18. Dealtfel, valoarea de document istoric a casei din zóna secuizatä a fost demult relevatä §i de savantul istoric N. lorga, care remarca analogia casei secuie§ti cu a aceleia románe§ti19. De asemenea, Ion. I. Russu ín aceia§i lucrare fundamental Romänii §i secuii, a márturisit lipsa strángerii laolaltá §i coroborarea altor categorii de dovezi decát izvoarele scrise §i anume cele referitoare la constructiile traditionale existente íncá sau vestigiile lor, precum §i - am adäuga női - la contextui de creare §i functionare a unor instalatii tehnice traditionale ín cadrul autarhic al gospodäriei täräne§ti, cu toatä Tnráurirea lor asupra desfä§urärii vietii atätor generatii §i a unei continuitäti etnoculturale20, de aici decurgánd о datä ín plus importanta cercetärilor referitoare la cultura §i civilizatia traditionalä a zonei Mure§ului Superior , care se cer a fi continuate de generatiile prezente §i viitoare de etnografi, din perspectivä interdisciplinarä. 15 Ibidem, p. 97 16 О. Balázs, A Széklyföld léirasa történelmi (Istoría tinutului secuiesc), prima ed. 1873, vol. I-VI, Budapesta, reed. 1991 7 D. Mare, Stabilitate etnoculturalä a satelor din zona Toplitei Muresului Superior, extras dintr-un referat de studii doctorale sustinut Ia Universitatea “L.BIaga”Sibiu, coord. §t. dr. C.Bucur, prezentat intr-o comunicare ín cadrul “Zilelor Miron Cristea” Toplita, editia a ll-a, in Sesiunia de comunicärii “Valea Mure§ului Superior-vaträ de istorie, cultura §i civilizatie romäneascä”, organizatä de Muzeul de Etnografie Toplita, 17-20 iulie, 1999 181.C.Panait, Op. cit., p. 12 19 vezi N. lorga, Trecutul romänesc prin cälätori, I., Bucure§ti, 1920 , p. 192; Idem, Románia cum era pänä la 1918, vol. II, Ed. Minerva, Bucure§ti, 1972, p. 249 20 D. Marc, Civilizatie tehnicä traditionalä §i continuitate etnoculturalä in zona Toplita, in anuarul “ ANGVSTIA” , nr.6 , Sf. Gheorghe, 2001, p. 249-256, extras dintr-un referat de studii doctorale, sustinut la Universitatea “L.BIaga”Sibiu, coord. §t. dr. C.Bucur §i prezentat in cadrul Sesiunii nationale de comunicäri §tiintifice “Romänii din sud-estul Transilvaniei - istorie, culture, civilizatie, editia a Vl-a, organizatä de Muzeul Carpatilor Räsäriteni, Centrul eclesiastic de documentare “Mitropolit N. Colán”, Centrul de culturä Arcu§, la Sf. Gheorghe, 15-16 dec. 2000
