Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Dr. Valer Pop: Icoanele pe sticlă în judeţul Mureş I.
ICOANELE PE STICLÁ IN JUDEJUL MURE? 81 pe care cu ajutorul unei cerneli ÍI transpuneau pe härtie. Icoana era coloratä ulterior cu penelul. Cu un tipar se puteau realiza cu destulä u§urintä un numär mare de icoane care puteau fi mai ieftin vándute §i mai u§or transportate. Desigur existä §i alte cauze ale aparitiei icoanelor pe härtie pe care nu le vom prezenta aici §i nici cele care au determinat aparitia icoanelor pe sticlä. b. Tehnica pictärii icoanelor Tehnica realizärii icoanelor pe sticlä este cu totul aparte tata de cea a icoanelor pe lemn. Iconarii se ingrijeau mai intäi sä facä rost de sticlä, care era confectionatä pänä la sfär§itul sec.al XlX-lea in ateliere manufacturiere - gläjärii. Sticlä prezenta unduituri, ochiuri de aer sau noduri §i era fragilä. De aceea iconarii se ingrijeau sä facä rost de sticlä cät mai durabilä §i mai transparentä care sä protejeze pictura lor §i sä däinuiascä vreme mai indelungatä. Vopselele - „fe§telile“, cum le numeau täranii erau cumpärate din diferite tärguri sub formä de grunjulete - grämäjoare de fe§teli in denumirea localä. Acestea erau zdrobite pe lespezi de piaträ tare. Culorile se preparau prin amestec cu lianti sau diluanti. Spre exemplu culoarea neagrä se obtinea din negru de fűm frecat cu elei §i cu alcool la care adäuga §i putin gälbenu§ de ou. Celelalte culori se amestecau de obicei cu ulei iar pentru a se usca mai repede, in momentul aplicärii pe sticlä se adäuga putinä terebentinä §i acetat de plumb. In afarä de negru de fűm cele mai utilizate culori erau:ro§u vermilion, galben de diferite nuante, albastru cobalt, verde smragd, sienä, alb, auriu §i argintiu. Pentru colorarea aureolelor sfintilor se foloseau lamele de aur confectionate de me§teri specializati ori cumpärate de la negustorii armeni sau de la alti negustori veniti in Transilvania. ín general icoanele pe sticlä se zugräveau dupä modele numite izvoade. Numai cei mai Tnzestrati dintre zugravi au creat icoane din imaginatia lor. Izvoadele erau de calcuri pe härtie fäcute cu creionul ori cu о culoare dupä icoane mai vechi, adeseori dupä litografii §i xilogravuri. Uneori modelul se ungea cu petrol astfei desenui devenea mai dar putänd fi folosit intors. Suportul din sticlä era pregätit din vreme, sticlä era täiatä pe dimensiunile dorite. Dimensiunile icoanelor pe sticlä erau in general mici, intre 25 - 3o cm. inältime §i intre 22 - 26 cm. lätime, cu exceptia cätorva care sunt supradimensionate : 42 - 62 cm inältime, respectiv 38 - 51 cm lätime. Pictarea icoanelor pe sticlä presupune mult talent, räbdare, ochi ageri, simt deosebit al culorii mai ales cä se picteazä pe dósul sticlei, deci cu desenui inversat. Se trägeau mai intäi contururile in culoare neagrä sau mai rar albä, cu condeiul sau pensula din panä de gäseä. Se trecea mai apói la inscriptiile cu litere chirilice, latiné sau mai rar grece§ti. Dupä ce se mai uscau contururile §i inscriptiile se fäcea “umplutura“ colorarea spatiilor conturate, cu pensula sau cu pämätuful din pär fin de animale. Dupä ce se usca, icoanei i se aplica rama §i un dublaj din scändurä, de obicei de brad täiatä cät mai subtire pentru a fi cät mai u§oarä pentru transportat icoanele fiind vändute ulterior prin sate de cätre negustori ambulanti care de cele mai multe ori le cärau in spate Coloritul icoanelor de Nicula, de о mare frumusete, se caracterizeazä prin
