Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Man Ioan Eugen: Două vechi monumente de artă românească
DOUÄ VECHI MONUMENTE DE ARTÄ ROMÄNEASCÄ DE PE VALEA SUPERIOARÄ A MURE§ULUI MAN iOAN EUGEN Suprapus pe arcul superior al Mure§ului, pe bazinul Tárnavei Mici §i mai la sud, partial, pe cél al Tárnavei Mari, judetul Mure§ prezintä träsäturi specifice care s-au repercutat §i asupra arhitecturii de lemn, ín general, §i Tn mod special a celei biserice§ti. Dealungul arterelor de arculatié, pe maluri de ape, in väi §i pe creste de deal incä mai däinuie monumente laice §i de cult, durate in lemn §i piaträ, oglindind nivelul superior Ia care ajunsese arta de a construi. Natura a fost deosebit de darnicä, oferind materiale de constructie, ca piatra §i lemnul de diferite esente, resurse practic inepuizabile. Cu toate ingrädirile religioase impuse din secolul al Xlll-lea de cätre papalitate §i a regilor angevini, inclusiv cele de a ridica biserici de piaträ1, romänii din satele transilvänene, in cerinta de a satisface pe mai departe nevoile spirituale ortodoxé, i§i edificä biserici de lemn. Aceastä cerintä a stat sub semnul continuitätii, arhitectura popularä de lemn fiind practicatä de me§terii anonimi, purtätori ai traditiei dacice in ce prive§te constructiile biserice§ti de lemn. Din nefericire multe asemenea monumente de arhitectura romäneascä au fost sortite pieirii, fie cä fiind realizate din materiale perisabile - din lemn - sub actiunea agentilor atmosferici, a factorilor biologici, ele s-au degradat, sau fie cä au fost mistuite de fläcärile incendiilor izbucnite de la lumänäri, ori distruse in urma räzboaielor religioase, sau pur §i simplu fuseserä rase de pe suprafata pämäntului,,...cu tunul §i cu focul de generálul Bucow in 1761-1762 in cinstea Mariei Tereza §i spre gloria Romei catolice1 2“. Acea§i soartä au impärtä§it-o §i mänästirile. Dupä ce a infränt mi§carea religioasä a lui Sofronie, in vara anului 1761 „... dete ordin ca toate mänästirile de lemn sä fie arse, iar cele de piaträ sä fie distruse, dacä cineva s-ar opune inaltei porunci regale datä de märita comisie sä fie negre§it pedepsit cu moarte prin spänzurare sau prin pierderea capului...3“. A§a explicäm faptul cä in judetul Mure§ azi se mai pästreazä cca. 70 läca§e fatä de 154 care au dispärut, iar nu mai putin de 25 schituri §i mänästiri au avut acea§i soartä. 1 Sinodul tinut la Buda in anul 1279 hotäre§te relativ Ia preotii schismatici (de sacerdotibus schismaticis): „Acestora nu le este iertat de a tinea cult dumnezeiesc, a zidi capele sau altele case sfiintite, nici credincio§ilor nu le este iertat a lua parte la astfei de cult dumnezeiesc, sau a intra Tn astfei de capele". 2 At. Popa, Caracteristicile stilistice, in ActaMN, X, 1973, p. 699 3 §t. Mete§, Mänästirile, p. LXXVI
