Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Dr. Valer Pop: Icoanele pe sticlă în judeţul Mureş I.
78 DR. VALÉR POP Bojor Tntr-un articol apárut in 1930, la Gherla3. Acesta serié cä fata Maicii Domnului este lungureatä, de culoarea spicului de gräu. „...Ochii negri, foarte expresimätori a§a cä in orice latura te uiti Ia icoanä pare cä ochii Maicii Preacuratei te privesc, se uitä Ia tine cu milostivire, cu dragoste. Capul e plecat putintel spre stänga“4. §i descrierea continuä cu ve§mintele, ornamentele §i fizionomia Pruncului lisus Hristos. Era cunoscutä ca Icoanä Miraculoasä deoarece se spune cä ar fi läcrimat in biserica de Ia Nicula, unde a fost dusä de cätre Ion Cup§a, cel care о cumpärase de la preotul Luca pentru biserica din Nicula. Evenimentul s-а produs in momentul in care osta§ii imperiali au pätruns in läca§ul de cult. Acest fapt a fäcut multä senzatie in jurul icoanei, care a fost luatä de contele Sigismund Korniss de Benediug §i dusä in castelul säu. Dupä putin timp, niculenii au cerut inapoi icoana §i le-а fost restituitä in urma insistentelor repetate, in 16955. Cert este cä icoana a fost remarcatä prin frumusetea picturii §i a reu§it sä atragä un numär mare de vizitatori, Nicula devenind о Mecca a Transilvaniei, un loc de pelerinaj permanent, dar mai cu seamä in särbätori. Toti ace§ti pelerini doreau sä-§i dueä amintiri de Ia Nicula, mai ales imaginea icoanei miraculoase. Astfel, icoana zugrävitä de preotul Luca din Iclod devine primul model al icoanelor pe sticlä de Ia Nicula. Icoana devine cunoscutä nu numai in Transilvania, dar §i in Moldova §i Tara Romäneascä. Ion Apostol Popescu, autorul lucrärii „Arta icoanelor pe sticlä de Ia Nicula“, sustinea cä aceastä icoanä a trezit §i admiratia unor pelerini din Slovacia. Tot el afirmä cä domnitorul Moldovei, Antioh Cantemir a vrut sä о cumpere cu 1.000 de taleri. Nereu§ind, a trimis mesteri zugravi la Nicula sä о copieze, pentru „späsenia“ §i frumusetea ei. Auzind de frumusetea ei a venit la Nicula renumitul zugrav Vlaicu din Muntenia, ca s-о copieze §i sä о reprodueä. Ea a fost reprodusä atät de mesteri zugravi speciali§ti, cät §i de täranii niculeni, care au descoperit in pictura pe sticlä un mijloc de existentä. Numärul celor care s-au indeletnicit cu acest me§te§ug este impresionant, aproape íntreg satui devenind о oazä de pictori care au zugrävit, vreme de peste douä veacuri, lucräri ce s-au räspändit in intreaga Transilvanie, chiar §i in celelalte provincii romäne§ti, färä sä se fi gändit a-§i trece numele ori initialele ín vreun colt de icoanä, a§a cum, in general, creatorul popular a rämas anonim, aceasta fiind о träsäturä definitorie a creatiei populare. Autorii populari nu au creat pentru gloria personalä, ci mai degrabä de drágul artei, al frumosului, ori pentru a-§i implini anumite nevoi personale. Dacä me§te§ugul apare la sfär§itul secolului al XVII-lea, perioada sa de inflorire a fost secolul XVIII, cänd se generalizeazä in toatä Transilvania. ín aceastä perioadä el este ridicat la rang de artä plasticä, printr-o serie de nume celebre care au realizat opere nemuritoare, a§a cum au fost Savu Moga §i Matei Timforea din Tara Oltului, familia Poenaru din Laz, loan Costea din Lancräm, Popa Sandu din lernuteni §i multi altii. Dezvoltarea picturii pe sticlä in Transilvania a fost stimulatä de existentä numeroaselor manufacturi de sticlä (a gläjäriilor), unde lucrau multi tärani. Este posibil ca ei sä fi primit in schimbul muncii prestate, anumite cantitäti de sticlä, 3 Dr. Bojor Victor, Maica Domnului de la Nicula, Gherla, 1930, p. 69 4 Idem 5 Idem
