Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Aurelia Diaconescu, Dr. Valer Pop: Interiorul ţărănesc românesc din zona Târnavelor in contextul expoziţiei din Muzeul Mănăstirii Recea
58 AURELIA DIACONESCU, DR. VALÉR POP Petru patronul brutarilor; Sf. Nicolae, patronul pescarilor; Sf. lov, al apicultorilor. Sub influenta Europei centrale, sunt prezente icoanele pe sticla reprezentánd anotimpurile sub forma diferitelor várste ale omului. La női sf. Gheorghe, voinicul osta§ ín floarea tineretii, este patronul primáverii, Maica Domnului patroneazá vara roditoare, Sf. Dumitru, toamna iar Sf. Nicolae iarna. A§a cum s-а mai mentionat, mai ales ín secolul al XlX-lea interiorul täränesc din zóna Tärnavelor prime§te valente decorative accentuate datoritä modificärii mentalitätii privind estetica locuintei ca о consecintä directä а dezvoltärii economice din satele transilvänene, ce nu a rämas färä ecou ín cultura materialä. Aläturi de mobilierul cél mai adesea pictat, de frumusetea §i bogätia pieselor textile se adaugä marea varietate a pieselor ceramice pietate ce sunt a§ezate la vedere pe cuiere §i blidare sau direct pe grindä, ce potenteazä cromatic interiorul. ín general erau cumpärate din tärguri, fie ca zestre pentru fetele de märitat sau pentru infrumusetarea casei, dupä numärul §i decorul lor apreciindu-se statutul social al gospodarului. Cele mai numeroase piese apartin centrelor din sudul Transilvaniei, tärgurile fiind din bel§ug aprovizionate de olarii din Noul Román, Fägära§, Cärta ce au lucrat о ceramicä smältuitä pe fond alb cu décor albastru de cobalt, verde §i maró, a§a cum sunt prezente §i piese ceramice din centrele Turda sau Odorhei. Repertory ornamental deosebit de bogát este transpus de mes?terii olari in nenumärate variante plastice, pentru finetea desenului realizat §i pentru armonia cromaticä, ecou parcä, la mutitudinea tesäturilor de Tärnave. Prin diversitate §i bogätia ornamentalä, interiorul täränesc din Tärnave, ne introduce in universul de basm, pitoresc §i colorat al ceramicii populare, univers populat de flori, päsäri, animale, evidentiind mäiestria, talentul §i inventivitatea me§terilor olari, care cu mijloace proprii de exprimare artisticä, au transpus intr-o suitä nesfär§itä de variante decorative, fondul traditional de valori autentice specifice centrelor de provenientä. Formele §i dimensiunile blidelor, castroanelor §i canceelor, maniera de redare §i compunere a motivelor ornamentale, paleta tematicä §i compozitionalä, дата cromaticä §i tehnicile de ardere utilizate au imprimat fiecärui centru о notä de individualitate §i о personalitate artisticä distinetä. Contactele cu centrele orä§ene§ti, contextui sociologic de manifestare a acestora este rezumat de artä G. Oprescu: „Oläria о artä industrial. Me§te§ugarul artist i§i transportä produsele uneori la distante foarte mari le vindea prin bälciuri sau prin sate de-а lungul drumurilor, influenta cu eie atelierele de ceramicä localä daeä aducea un element nou őri mai apreciat de Client. Dar din aceste cälätorii venea §i el cu modele noi, intrebuintate de un concurent mai fericit; se incerca atunci cu tot dinadinsul sä le imite §i, de§i fiecare olar avea secretele lui de fabricate, cu mijloacele ce-l stau la indemänä cu tehnica atelierului säu, tot se putea obtine ceva aproximativ asemänätor, fie ín ce prive§te culoarea, strälucirea sau transparente smaltului, fie in ce prive§te desenui ori forma.“ Cu toate cä se subliniazä acceptarea unor modificäri sau inovatii stilistice, nu se poate subaprecia evolutia internä a oläritului local care s-а dezvoltat prin adaptarea continuä §i permanentä la modul traditional general specific comunitätilor rurale din Transilvania. Pe un fond etnic viguros conturat se inregistreazä tendinta spre originalitate a fiecärui centru de olärit, aspiratia lui
