Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Aurelia Diaconescu, Dr. Valer Pop: Interiorul ţărănesc românesc din zona Târnavelor in contextul expoziţiei din Muzeul Mănăstirii Recea
56 AURELIA DIACONESCU, DR. VALÉR POP care aduce in acest interior о notä dinamicä de u§oarä mi§care. Prin cäderea lor oblicä sau verticalä adesea, acestea creeazä, aläturi de tesäturile dispuse orizontal, jocuri de linii care constituie eie Tnsele elemente decorative. Cromatica alesäturii dispusä Tn douä sau trei §iruri paralele spre capete, se deta§eazä pe suprafata albä a tesäturii, apäränd uneori discretä §i sobrä, alteori compactä, datoritä tonurilor care au fost asociate. Decorul lor cu alesäturi „printre fire“ este cel mai cunoscut §i cel mai frecvent sistem de ornamentare, efectuat Tntotdeauna cu mäna „Tn degete“, obtinändu-se motive ce dobändesc о claritate deosebitä, fiind lucrate Tn grupuri de fire care se deta§eazä pe fondul tesäturii. Acoperitä cu tesäturi diferite din länä §i pänzä „CULMEA“ sau „RUDA“, a constituit multä vreme elementul care fäcea dovada stärii materilae a gospodäriei täräne§ti. Ea era acoperitä cu lepedee, covoare, tindee, piese de port. ín zona Tärnavelor patui dobändind un rol decorativ Tnsemnat, culmea a devenit de prisos, dispäränd din interioare Tncä de la Tncepututl secolului al XIX- lea, locul ei fiind luat de о „foaie de culme“ denumitä Tn zonä „culme“ о tesäturä din cänepä §i bumbac. Ea era amplasatä sub tavan Tn dreptul patului, pe doi sau trei pereti, iar uneori Tnconjura toti peretii. Ornamentatia ei este discretä, conständ din vergi subtiri verticale, care segmenteazä lungimea monocromä ín spatii egale. Vergile de§i nu sunt late, au Tn cuprinsul lor о ornamenticä discretä realizatä Tn alesäturä „printre fire“ de motive geometrice traditionale (romb, cruce, „pui“). CUIERUL, vine sä marcheze Tncheierea pe verticalä a compozitiei ornamentale a interiorului. Rolul lui decorativ este sustinut de ceramica ce T§i gäse§te locul atärnatä de cuiele lungi de lemn (canceele) sau Tn spatele stinghiei de protectie din partea superioarä a cuierului (blide, strächini). Asocierea cu ceramica nu lipse§te cuierul de ornament, Tn Tärnave Tncadränduse mobilierului pictat. Ca dimensiune el depä§e§te uneori 3 m. lungime §i este amplasat Tn partea de sus a peretelui (sub tavan). Sub aceastä bordurä policromä a cuierului Tncärcat cu piese ceramice, este spatiul destinat ICOANELOR PE STICLÄ. In casele täräne§ti din zona Tärnavelor icoanele pe sticlä au о frecventä foarte mare, Tn „casa curatä“ fiind prezente 10-12 icoane, apartinänd diverselor centre transilvänene. In zonä majoritatea icoanelor pe sticlä sunt de dimensiuni mari apartinänd centrelor de iconari din Tara Bärsei, Fägära§, zona Sibiului. Lucrate de tärani §i destinate täranilor, icoanele pe sticlä au constituit singurul gen al artei populare, Tn care pictura se manifestä ca factor independent färä а fi subordonat unui scop ornamental. Dacä Tn mobilierul täränesc pictat (ce este foarte frecvent Tn zonä) ca §i Tn ornamentarea ceramicii, picturii Ti revine doar un rol decorativ, Tn icoanele pe sticlä pictura se afirmä ca gen de sine stätätor, ce reprezintä astäzi cél mai important deocument plastic care reflectä lumea spiritualä a täranului román din Ardeal, ca ni§te doine sau colinde pietate. Temele icoanelor pe sticlä sunt diverse, Tnsä cu cea mai mare frecventä Tntälnim :„Maica D-nului cu Pruncul“, „Maica D-nului Indureratä“, Sf. Gheorghe“, „Isus cu vita de vie“, ca §i „Sf.Haralambie“, „Masa raiului“, etc. Ca specific al unor localitäti din zona Tärnavelor consemnäm faptul cä, la tematica icoanelor precum :„Rästignirea“, „Maica D-nului indureratä“, „Adormirea Maicii Domnului“ sau „Punerea Tn mormänt“ a§a cum este caracteristic zonei ca dreptunghiul
