Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Aurelia Diaconescu, Dr. Valer Pop: Interiorul ţărănesc românesc din zona Târnavelor in contextul expoziţiei din Muzeul Mănăstirii Recea
54 AURELIA DIACONESCU, DR. VALÉR POP intercalarea unei perne a§ezatä perpendicular pe suprafata patului. COLTUL CU MASA, constituie cel de al doilea punct de greutate in interiorul zonei Tárnavelor. Masa ca piesä de mobilier, apare in forme diferite. In general este färä décor, slujind la treburile gospodäre§ti. Coltul cu masa se constituie din douä laite (in marea majoritate) pietate, una de mari dimensiuni care se puné in lungul peretelui opus patului §i о laitä, sau in cazul expozitiei noastre о canapea, pe peretele care formeazä un unghi cu patul. Tesäturile care se a§tern pe masä respectä aceea§i succesiune, de fete de masä (numite in zonä „meseli“) din cänepä, cänepä in amestec cu bumbac sau din bumbac, cu dantelä albä de jur imprejur, peste care se a§ezau fete de masä din länä, care se constituie ín piese mai vechi ale zonei, existente azi mai ales in colectiile muzeale sau impäturate intr-un sträfund de ladä in casele bäträne§ti de pe Tärnave. Fetele de masä sunt diferit ornamentate, de la tesätura simplä invärstatä, la värsta cu alesäturä, de la modelul nävädit cu värste in culori diferite la covoarele de tipul chilimului cu alesäturi de motive geometrice. De о mare valoare sunt fetele de masä §i covoarele in värste cu alesäturä, motivele ornamentale redate geometric avänd efecte artistice deosebite, fac parte din fondul ornamental traditional romänesc (ciutura, prescura, rombul dintat, coarnele berbecului, zäluta etc.) ce dau strälucire tesäturilor. §i fetele de masä din länä au о dantelä policromä pe cele patru laturi. De§i fata de masä s-a introdus tärziu in interiorul täränesc, ea a trecut in decursui timpului prin diferite faze ornamentale amplificänd §i imbogätind un décor traditional. De altfel in zona Tárnavelor a existat practica de a se tese covorul §i fata de masä in acela§i tel, constituindu-se in garniturä, a§a cum mai pot fi intälnite in localitäti din zona Tárnavelor (Boiu, Alberti, Sáncéi, Coroisänmartin, §oimu§, Petrilaca etc.). Totalitatea tesäturilor creeazä pläcere de a fi privite §i mijlocesc о impresie de bunástare a curtii. Mai múlt ca celelalte manifestäri de artä decorativä, MOBILIERUL se impune diseret dar pregnant in locuinta täräneascä traditionalä. Putinele piese de mobilier - patul, lavitele, masa, scaunele, blidarul, lada de zestre, duläpiorul de perete - sunt distribuite in interior dupä о ordine stabilitä in decurs de veacuri, mareänd structura interiorului - unitarä pe tot teritoriul tärii - unitate provenitä din acea§i mod de trai, aceea§i conceptie de viatä §i gändire, aceea§i origine etnicä. Unele diferente structurale neesentiale care apar intr-o regiune sau alta se datoresc conditiilor locale de viatä, de climä, sau a unor influente inerente convietuirii sau vecinätätii cu alte neamuri. ín zóna Tárnavelor este foarte freevent mobilierul pictat ce i§i are originea in Europa Centralä. Acest curent general a pätruns in tara noasträ prin marea circulate a me§terilor din secolul XVI-XVII. Astfel s-au a§ezat in Transilvania tämplari §i pictori din täri ale Europei centrale, pe cánd me§terii din Transilvania mergeau pänä la Nürnberg pentru a inväta meseria. Deoarece páná in secolul al XVIII-lea privilegiul organizärii ín bresle a tost exclusiv in rándurile me§terilor sa§i §i maghiari la populatia románeascá nu s-а putut dezvolta un astfei de me§te§ug cu о amploare prea mare. In judetul Mure§ mobilier pictat s-а realizat mai ales in secolul al XlX-lea (pänä atunci mobilierul provenea din centrele transilvänene de la Rä§inari,
