Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)

Pamfil Bilţiu: Ioan M. Maloş şi metodologia cercetării pe teren a culturii populare

252

PAMFIL BILTIU

CONTRIBUTU LA METODA DE CERCETARE A OBICEIURILOR

I

De la un timp se simte tot mai puternic ideea unei cunoa§teri cát mai temeinice §i cát mai cuprinzätoare a realitätilor noastre nationale. Este astäzi un imperativ categoric cunoa§terea neamului sub toate aspectele §i valorificarea cät mai pronuntatä a potentialului säu de creatie §i afirmare. Daca in diferite domenii neamul nostru a fost cercetat §i studiat destul de adänc, cum este spre pildä istoria §i limba noasträ sunt incä multe aspecte nationale, cari nu au fost cercetate §i nu li s-а dat importanta cuvenitä. Domeniul etnografiei romäne§ti, unul dintre cele mai pline de surprize §i cél mai original domeniu de manifestare nationalä, nu a fost incä pus in luminä a§a cum ar fi trebuit §i eredem cä incä va trece multä vreme pänä cänd vom putea vorbi de о cunoa§tere temeinicä etnograficä a poporului nostru.

Nu trebuie sä ne mire faptul cä in domeniul etnografiei romänefti suntem incä la inceput, deoarece nici nu au fost pänä in prezent elemente suficiente §i bine pregätite pentru a incepe о ofensivä serioasä §i plinä de roade pe acest täräm al cunoa§terii nationale §i nici opinia publicä nu a fost informatä ín a§a fel ca sä sprijine §i sä dea tot concursui ei pentru cunoa§terea etnograficä a tärii.

Aceasta nu inseamnä insä cä nu au fost pretuite §i nu li s-а acordat о atentie de multe ori deosebitä manifestärilor caracteristice etnice ale neamului nostru. ín trecutul neamului am avut personalitäti de mare valoare care au accentuat importanta cercetärilor etnografice - mai ales folclorice, evidentiind la toate ocaziunile potrivite necesitatea cunoa§terii §i stadiului lor. Sä ne gändim numai la S. F. Marian, T. Pamfil, E. N. Voronea, S. Mangiuca, A. Gorovei §i atätia alti cercetätori care ne-au läsat colectii frumoase de materiale folclorice §i care au pretuit atät de mult valorile etnice ale neamului. Academia Romänä a fost institutia care a indemnat §i care a dat tot sprijinul ei pentru multe lucräri de folclor.

Problema care se pune insä acum este urmätoarea :se poate pune sä rämänä numai la aceste cercetäri fäcute pänä acum? Hotärät nu. §tiinta are evolutia ei. Dacä pänä acum s-au fäcut culegeri de materiale folclorice aceasta nu s-а fäcut intotdeauna dupä о metodä riguros §tiintificä §i s-au pus in evidentä numai anumite elemente ale manifestärilor populare. Tendinta de astäzi a §tiintei etnografice este de a cuprinde toate manifestärile, atät cele care alcätuiesc valorile spirituale ale lui precum folclorul §i datinile, cät §i datinile, cät §i cele care alcätuiesc civilizatia lui, manifestatä in domeniul material.

Ardealul, prin Universitatea Daciei Superioare, unde s-а infiintat cea dintäi catedrä de etnografie, a fost cel dintäi care a pus problema unei cät mai sistematice cunoa§teri a realitätilor noastre etnografice. Cursurile de etnografie tinute de la 1926 au avut indeosebi scopul de a aräta valoarea cuno§tintelor etnografice nationale.

in cadrul studiilor de etnografie, in acest an s-а inceput cursul despre obiceiurile poporului romänesc. Cu acest prilej d-l profesor Vuia va expune, atät literatura care s-а ocupat de acest subiect la noi, cät §i obiceiurile pe care le intálnim la poporul nostru, arätänd totodatä importanta, originea §i complexui cultural din care fac parte. Cursul se face pe bazä de material cunoscut. Dar