Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Man Ioan Eugen: Două vechi monumente de artă românească
DOUA VECHI MONUMENTE DE ARTA ROMANEASCA... 19 Tablóul iconografic al boltii pronaosului (Pl. XXI. 1), remarcabil prin compunerea §i culoarea acestuia, este rezervat ciclului de povestiri ale patimilor apostolilor, a caror scene sunt repartizate pe douä registre suprapuse. Sunt Tnfäti§ate scene din viata §i mártírul unor sfinti, ca täierea capului lui Zevedia )PI. XXI.2), Sfäntu Pavel )PI. XXII, 1), Sfäntu Petru (P. XXII, 2), Sfäntu Toma (Pl. XXIII, 1), sau Sfäntu Simeon (Pl. XXIII, 2). Rämänänd la pronaos, remarcäm pictura ce Tnfäti§eazä pe Isus Hristos ca Invätätor, sub forma unui dascäl román intr-un portic de bisericä, sau scenele biblice §i cele legate de Genezä, Nunta din Cana Galilei §i altele, caracteristice iconografiei ortodoxé. Bolta naosului este rezervatä amplei compozitii a Dreptei Judecäti, pe cänd pictura peretilor cuprinde scene din viata lui Isus Hristos §i galéria unor sfinti, Tntre care Dimitrie )PI. XXIV, 1), Ecaterina )PI. XXIV, 2 ), Anastasia §i Agata )PI. XXV. 1), precum §i Isus Hristos (Pl. XXV.2). partea superioarä a absidei cuprinde scene din viata Mäntuitorului, pe cänd peretii sunt rezervati unor sfinti ca Vasile cel Mare (PI. XXVI, 1) §i galéria preotilor, Tntre care a lui loan Duma hirotonit (Pl. XXVI,2). Putem concluziona faptul cä bisericä de la Säcalu de Pädure, prin anumite elemente constructive, ca structura boltilor §i amplasarea turnului cu pridvor pe latura sudicä a pronaosului, T§i are obär§ia din Moldova, insä cu adaptarea unor forme din Transilvania, unele chiar locale, precum prispa - tärnatul - de pe latura sudicä. Fäcänd о analizä generalä a celor douä biserici, atät prin forma planului, Tnfäti§are, cät §i prin elementele decorative, ele apartin zonei centrale ale Transilvaniei, care cuprinde partea de mijloc a Mure§ului, Cämpia §i zona Tärnavelor. Fatä de alte regiuni sau zone geografice, acesteia Ti sunt caracteristice bisericile a cäror dimensiuni sunt mai modeste, poate §i datoritä säräciei locuitorilor, Tndeosebi a celor de pe Cämpie. Unele biserici aproape nu se deosebesc de о casä täräneascä mai arätoasä, uneori avänd §i cäte un turn mai mic. Altele, cu toate cä pästreazä proportii reduse, au о bogätie de forme, cu crestäturi Ia u§i §i ferestre precum §i frumoase aripi - consolä la Tncheituri. in schimb bisericile de la Reghin §i Säcalu de Pädure, prin formele adoptate, formeazä aproape un unicat, constituind adevärate monumente de artä popularä §i dovada capacitätii creatoare artistice a täranului román. LISTA ILUSTRATIILOR f Plan§a I: 1. Plánul de situatie a bisericii din Reghin-Sat. 2. Biserica din Räpciuni (Jud. Neamt), dupä Eugenia Greceanu 3. Biserica mänästirii „Sf. Nie“ din Toplita, dupä Eugenia Greceanu. Plan§a II: 1. Planul bisericii. 2. Sectiune longitudinalä Plan§a III 1. Turnul bisericii cu pridvorul Tnchis, desen 2. Latura de nord a bisericii, desen.
