Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Laura Pop: Datini de înmormântare in satul Mihai Viteazu (Jud. Mureş)
184 LAURA POP basma neagrä, se ínchid ochii mortului, se Tnchid u§ile §i ferestrele casei, se leagä fälcile, mäinile §i picioarele räposatului. Dacé mortui rämäne cu ochii deschi§i se crede cä mai moare cineva ín curánd. Urmeazá pregatirile pentru trupul §i sufletul decedatului :se spalá corpul modului, pe paie, sau ре о päturä cu apä §i cu vin. Apa de la scalda modului se aruncä de obicei ín cude. Dacä íl spalá cineva strain de familie, aceluia i se dá de pomaná a§ternutul pe care a bolit modul. Daca modul e spálat de vreun neam, atunci a§ternutul se dá de pomaná la un om sárac. A doua seará de priveghi, célúi ce a spálat modul íi face preotul maslu ín altä camerä decát cea ín care e pus modul. Dupá spálare modul e ímbrácat cu hainele sale cele mai bűne §i e pus pe un pat anume pregátit ín „casa curatä“, „casa de dinainte“, adicä in camera de oaspeti. I.Ghinoiu remarca cä, in multe sate de pe Tärnave „camera curatä“ este numitä „camera modului“4. Patul sau „scaunul modului“ se pune in „crucea cäsii“, ín fundul camerei, cu capul intre ferestre §i cu picioarele cätre u§ä. ín trecut toti modii erau du§i la bisericä §i tinuti acolo pänä la inmormäntare, acum doar cei care mor in perioada dintre Pa§ti §i Rusalii sunt tinuti in bisericä, cäci despre ace§tia se crede cä merg sigur in Rai. La capul celor tinuti in bisericä se pun douä lumänäri mari. Patul modului se impodobe§te cu mai multe ränduri de covoare, fiind chiar mai impodobit uneori §i decät patul de särbätoare sau patul de paradä, cäci acolo se foloseau douä sau trei ränduri de covoare §i lepedee, la patul modului se pun 4 ränduri de covoare §i lepedee. Spre deosebire de patul obi§nuit, lipit de perete, patul modului - fiind a§ezat in mijlocul camerei - trebuie impodobit §i de о pade §i de cealaltä, deci cu douä ränduri de covoare pentru fiecare pade. Se incepe cu douä lepedee de cänepä albe, urmeazä douä lepedee de länä „därstite“ (toluri), douä covoare colorate §i deasupra lepedee din cänepä, „de-alea vechi“, tesute „cu ochi§ori“ (in alb §i ro§u). Dacä celelalte covoare §i lepedee pot sä lipseascä de la patul modului, acestea nu lipsesc niciodatä pentru cä se crede cä „alea-s de cinste la modi“. La capul modului se pun trei perne §i un §tergar tesut „cu iti§oare“. La picioare se punea deasemenea un §tergar tesut cu negru. Una din cele trei perne trebuie sä rämänä in sicriu. Peste covoare se pune о pänzä lungä, albä, din cänepä cu ajutorul cäreia se muta modul in ,,ladä“(sicriu). Pe pieptul modului, intr-o fadurioarä de cearä se pune о lumänare numitä „strajä“. Lumänarea aceasta este echivalentul „toiagului“, a „luminii trupului“ (Oa§) sau a „lumänärii de stat“ din alte pärti. Se face din cearä topitä lipitä pe о atä de märimea modului §i incoläcitä. Straja se aprinde noapte la priveghi §i ziua cänd trag clopotele la bisericä :dimineata §i la amiazä. Dupä ce preotul face slujba modului in casä, din aceastä „strajä“ se taie douä bucäti de cearä din care se face о cruce micä pe care se lipe§te un ban §i se pune in mäinile impreunate ale modului, pe piept, „ca sä-i pläteascä vämile“. Tot atunci se dezleagä mäinile §i picioarele modului §i se zice „cä-i dezleagä cärärile“. Atele cu care a fost legat se lasä in sicriu. Dupä terminarea inmormäntärii, сееа се a mai rämas din „strajä“ se duce la bisericä unde se aprinde in fiecare duminicä, 4 I. Ghinoiu, Várstele timpului, Chi§inäu, „§tiinta“, 1994, p. 117.
