Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Man Ioan Eugen: Două vechi monumente de artă românească
16 MAN lOAN EUGEN Aidoma bisericii de lemn din Reghin, dimensiunile laca§ului din Säcalu de Pädure sunt modeste. Lungimea totalä a bisericii este de 16,25 m, lätimea ín dreptul naosului de 6, 08 m, iar la altar de 4,22 m. La capätul de sud a bisericii este juxtapus turnul, de sectiune aproape pätratä, cu dimensiuni la bazá de 3,27 X 3,05 m (Pl. XVI. 1). ín ansamblul ei.constructia prezintä un plan dreptunghiular. La capätul de vest este situat pronaosul, ín lungime de 4, 47 m, care se terminä íntr-o forrná poligonalä cu trei laturi. Dupä ce trecem de primez, a cärui loc de trecere, Tn lätime de 1,20m, este märginit de doi montanti masivi de lemn, pätrundem in naos, in lungime de 7, 40 m, care se terminä cu un capät poligonal cu cinci laturi. Presupunem cä aceastä formä de plan, cu pronaosul poligonal §i absidä incro§atä, este direct influentatä de forma anterioarei biserici säte§ti. Volumul spatiilor create este sträns legat de rolul §i functiunea care о indeplinesc (Pl. XVI.2), eie prezentänd inältimi §i sisteme de acoperire interioarä diferite. Deasupra pronaosului §i a naosului se aflä cäte о boltä (cupolä) pe plan poligonal, cu cäte opt laturi. Prima boltä se sprijinä pe ni§te bärne solide, dispuse in trepte, orientate transversal pe pronaos §i care se terminä in partea superioarä printr-o cheie de boltä, intre nervurle curbate de lemn avänd fä§ii de scändurä repartizate pe douä registre. Urmätoarea boltä, care este situatä in dreptul cafasului, are punctui de pornire din partea superioarä a golului de la cor, ce se deschide spre naos, tocmai pentru a dobändi inältime fatä de restul navei. Pe latura de sud a bisericii, in dreptul pronaosului este situat turnul. In urma unei puternice furtuni, care a avut loc in anul 1892, vechiul turn, a cärui infäti§are nu о cunoa§tem, a fost distrus, iar acoperi§ul bisericii a suferit degradäri. Ca urmare sunt efectuate ample lucräri de reconstruire §i reparare a acoperi§ului, cu care ocazie vechea invelitoare a bisericii, care nu putea fi decät din §indrilä, este inlocuitä cu tiglä solzi, concomitent cu ridicarea actualului turn (Pl. XVII, 1,2). In contrast cu compozitia bisericii, inclusiv pridvorul §i tämatul de pe latura sudicä, ca elemente constructive identice cu cele din Moldova de unde au germinat, turnul ne prezintä о altä infäti§are :o structurä de lemn aproape pätratä, care pe mäsurä ce se inaltä se strämteazä, terminändu-se cu un foi§or pätrat de 1,8 X 1,8 m §i cu un acoperi§ cu nouä pante, totul formänd trei suprapuneri de stre§ini din §itä, asemänätoare cu cele ale bisericilor din Rädule§ti §i Läpugiul de Jos, ambele in zona Hunedoarei. Sprijiniti pe tälpi masive de lemn de stejar, peretii confectionati din bärne de brad, cioplite pe patru fete, prezintä о unitate de forme §i doar pe latura de nord a absidei, in partea de jos, prezintä о retragere, pentru ca in partea superioarä din interior sä se obtinä ni§a unde se sävär§e§te proscomidia. ín locurile de intälnire ale grinzilor situate sub nivelul stre§inii, acestea formeazä perechi de console, in lungimi treptate, care la capät au cioplituri stilizate sub forma de „cap de cal“, asemänätoare celor de la biserica din Reghin. Potrivit criteriilor stabilite de V. Vätä§ianu, biserica poate fi incadratä in tipul II. b. 433, iar dupä At. Popa in tipul IV34. Este tipui de bisericä care se regäse§te pe intreaga arie de formare a poporului román, cu elemente de constructie intälnite cu deosebire in Moldova. Un asemenea element il 33 V. Vätä§ianu, Contributie, Tn All, III, 1960, fig.2. 34 At. Popa, Caracteristicile stilistice, Tn ActaMN, X, 1973, p. 697
