Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Ördög Enikő-Melinda: Arta populară românească, maghiară şi săsească în ceremonialul nunţii
ARTA POPULARÄ ROMÄNEASCÄ, MAGHIARÄ §1 SÄSEASCÄ ÍN CEREMONIALUL NUNTII ÖRDÖG ENIKŐ-MELINDA Aläturi de cei peste 21.000.000 de romäni träiesc ín tara noasträ о serie de nationalitäti conlocuitoare, dintre care cele mai importante ca numär sunt maghiarii §i germanii. ín cursui multor secole de convietuire intre poporul román §i nationalitätile conlocuitoare s-au stabilit relatii fräte§ti care astäzi se dezvoltä in conditiile regimului de democratie. Fiecare nationalitate aduce tezaurui säu cultural, manifestat in primul ränd prin forme caracteristice etnografice, prin elemente etnice specifice concretizate in valori proprii de artä popularä. Varietatea creatiilor artistice populare ale nationalitätilor conlocuitoare este deosebit de mare in ceea ce prive§te formele, ornamentele §i cromatica. In lucrarea de fatä mä voi referi mai ales la zestrea fetelor de máritat, la cele trei nationalitäti, romänä, maghiarä §i säseascä, din judetul Mure§, care va constitui nucleul tematic al unei viitoare expozitii de artä popularä. De zestrea fiecärei fete de tárán se ingrijesc párintii §i anume: de cele din casä se ocupá mama, iar de celelalte precum pämäntul, animalele §i banii - tatái1. Dacé párintii fetei nu mai träiesc atunci о inzestreazä acéla care a crescut-o §i la care poate au rámas ceva bunuri de la pärinti sau dacä existä frati sau alte rude cu posibilitäti financiare о vor inzestra ace§tia. Dar dacä nu а mo§tenit nimic de la pärinti §i neavánd nici rude spre а о inzestra, tinerei ii va fi greu sä se märite, avänd ca singurä alternativä a servi la vreun stäpän spre a-§i face zestre.1 2 A in§ira ínsá toate lucrurile pe care le capätä о fatä de tárán cänd se märitä, e peste putintä pentru cä fiecare román oferä fiieei sale atát cát poate §i- I trage inima. Cu toate acestea eu voi enunta principalele lucruri pe care le capätä fata unui román de stare mijlocie. ín afarä de animale, zestrea miresei continea о ladä sau douä, pline de pänzeturi de in §i de cánepá, felurite pänzeturi de borangic, §ervete, fete de masä, perini, mai multe lavicere §i covoare alese, din sute de coti de pänzä de saci §i de toluri de pus pe car. Se intelege de la sine cä о fatä särguincioasä i§i face singurä tesäturile necesare intr-o casä, maicä-sa ingrijindu-se de procurarea materialului 1 Arta popularä romäneascä, Ed. Academiei RSR, Bucure§ti, 1969, p. 222 2 Idem, p. 223