Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/3. (2003)
Maria Bucur: Colecţia de pantaloni din patrimoniul Muzeului Etnografic din Tg. Mureş
108 MARIA BUCUR pe rafturile depozitelor din muzeele de etnografie. Itarul reprezintä un elemente de culturä materialä a cärui evolutie poate fi urmäritä in studiul costumului popular romänesc traditional Tn ansamblu, dar §i Tn mod individual ca piese de sine stätätoare, cu toate semnificatiile ce le determina pe plan istoric, economic, social §i cultural. ín cadrul culturii unui popor Tmbräcämintea este deosebit de importantä dacé se tine seama cä ea apare ca rezultat al unui lung proces care s-а Tncheiat Tn cursui dezvoltärii istorice a acestuia. ín legäturä cu orice articol de port se puné de obicei о completa problemä de genezä :el poate apare cänd ca un rezultat al culturii specifice a unui popor, cänd ca о continuitate a unei forme locale cu una venitä din altä parte, sau Tn sfär§it ca rezultat al unei influente directe din partea unei alte culturi ca о consecintä a contactelor istorice dintre popoare1. Printre piesele de referintä ale unitätii §i continuitätii poporului román Tn spatiul carpato danubiano pontic sunt enumerate о mare parte a pieselor din costumul traditional romänesc a§a cum о face Romulus Vuia Tn studiile sale1 2. Acestea sunt :cäciula, cojocul, sarica, itarul, cäma§a, catrinta, opincile a§a cum se vád ele §i pe vechile monumente istorice Tncät atunci .... cänd vedem pe columna costumele pe care le poarte dacii, cäma§a lor cu mäneci stränse la Tncheieturä §i crestatä la poale la ambele párti, itarii §i opincile ce le acoperä picioarele, gluga lätoasä cu sarica atärnatä pe umeri (...) nu ne putem opri a recunoa§te Tntränsele chiar portul popular al muntenilor no§tri3“. A§adar itarul poate face scopul unui studiu etnografie. Pornind de la materia primä a itarului care este läna se poate face о prezentare completä a unitätii acestei piese de rezistentä §i de referintä а portului romänesc traditional. Läna sub formä de pänurä trecutä prin Tntregul proces tehnologic de prelucrare de la tunsul oilor pänä la datul la vältoare este gäsitä din abundentä Tn zonele etnografice ce sunt acoperite administrativ de judetul Mure§. Etapele de prelucrare a länii sunt cunoscute. Instalatiile tehnice de pregätire a tesäturii Tn pänurä au existat, dat fiind reteaua bogatä a afluentilor Mure§ului, Gurghiului §i Nirajului unde cu u§urintä s-au instalat vältorii. De§i se gäse§te din abundentä Tn mediul rural läna azi nu mai este pretuitä ca altädatä dat fiind faptul cä Tn gospodärie se tese tot mai putin, piesele de interior dar §i cele de port fiind Tnlocuite cu piesele industriale Tn procesul apropierii conditiilor de viatä ruralä cu cea urbanä. Tocmai din aceste motive itarul este о piesä component al ansamblului costumului popular Tn continuä disparitie, Tntrucät el nu mai corespunde exigentei actuale de viatä ale populatiei de la sate. De-а lungul timpului Tn cadrul Muzeului etnografie Tärgu-Mure§, speciali§tii au fost preocupati de achizitionarea materialului etnografie cu Tncärcäturä patrimonialä deosebitä Tn mäsurä sä ne reprezinte din punct de vedere material §i spiritual cultura noasträ nationalä. A§adar cantitatea §i calitatea itarilor achizitionati Tn timp constituie о 1 F. B. Florescu, Opincile la romäni, 1957, p. 3-9. 2 R. Vuia, Contributu etnografice cu privire la formarea culturii noastre populare 3 А. I. Odobescu
