Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Arheologie
VASE CU PESTI NATI E SPECIALÄ DE LA CRISTESTI 59 spre toartä. Dirn: 1=7,5cm; h=3,5cm; h toartä=9,7cm; MJM; inv.1283; inedit. PI. V/7. 3. Mänere de paterae Paterele formeazä о categorie distinctä in cadrul ceramicii romane. Caracteristicile acestora sunt relevate prin forma, decor §i functionalitate. Dispunem de un numär mic de exemplare Tntregibile §i de aceea este greu de stabilit cáréi forme ceramice le corespund aceste mänere. Acest tip de vase, din cauza formei lor §i a mänerelor fragile, se pare cä erau folosite la libatii, astfei explicändu-se prezenta divinitätilor sau atributele acestora pe mänerele plate.3 Dacä vasele propriu-zise nu s-au pästrat, avem in schimb un numär mare de mänere, cärora cu greu le putem atribui о anumitä forma de recipient, ín aceastä situatie, nu putem preciza formele §i dimensiunile vaselor cärora le erau ata§ate aceste mänere, de§i toate erau utilizate in acela§i scop, in principal, pentru efectuarea libatiilor. in a§ezarea romanä de la Criste§ti s-au descoperit 14 mänere de paterä. ín analiza lor am preluat tipológia fäcutä de Viorica Rusu-Bolindet, autoarea singurului studiu care se referä la mänerele de paterä din Dacia, aici fiind cuprinse §i cäteva exemplare de la Criste§ti.4 §i ansele de la Criste§ti care nu sunt cuprinse in acest studiu se incadreazä in aceea§i tipologie. Din categoria mänerelor plate cäteva subdiviziuni sunt prezente §i la Criste§ti: > cu laturile §i extermitatea terminálé drepte (nr.2). > cu laturile arcuite §i extremitatea terminalä rectilinie. > cu laturile arcuite, extremitatea terminalä rectilinie §i umeri marcati (1,4,6,5,8). > cu extermitatea semicircularä mult lätitä (10,11,12,13,14). Majoritatea pieselor descoperite la Criste§ti sunt simple, plate §i decorate cu motive vegetale stilizate in relief. Din fragmentele pästrate se poate deduce cä vasele propriu-zise au buza rotunjitä sau dreaptä, iar toarta porne§te de la nivelul bűzei sau mai jos, de pe peretele vasului. Diametrul paterelor intregibile este cuprins intre 13,5-22,8 cm. ín privinta decorului, Minerva este zeita cu reprezentarea cea mai complexä §i cea mai frecventä (mänerele nr.10,11,12,14). Ea apare in ipostaza maiestas, insotitä de bufnitä, §arpe §i broasca testoasä, ca atribute specifice, de douä protome umane §i de alte portuberante. Pentru Criste§ti nu existä 3 H.U.Nuber, Kanne und Griffschale, in BRGK, 53, 1972, p.1-233; A.Radnoti, A pannoniai römai bronzédények, in Diss.Pan. II, 6, 1938, Suzanne Tassinari, Pateres a manche ómé, in Gallia, XXVIII, 1, 1970, p.127-164; H.Vertet, Manches de pateres ornés en céramique de Lezoux, in Gallia, 30,1, 1972, p.5-45. 4 Viorica Rusu-Bolindet, Griffe keramischer Paterae aus dem römischen Dakien in ActaMN, 34/1, 1997, p.325-388.
