Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Note
§COALA §1 PROBLEMA ALCOOLISMULUI ÍN TRANSILVANIA 509 43 piese de teatru §colar . De fapt discursui este in mare parte identic cu cel publicat in 1903 dar de data aceasta prezentarea ideilor autorului este intermediatä de cáteva personaje: Vasile, om bátrán, intelept; loan §i Petru, mai tineri; Ilie, in värstä, betiv, decäzut; Gheorghe §i Nicolae, flácái din sat. Cu ajutorul acestor personaje prototipice se reu§e§te transmiterea unui mesaj moralizator, tinerii promitänd in finalul piesei sä nu consume bäuturi alcoolice §i sä convingä §i pe altii sä’facä la fei44 * * * *. In acela§i an Nicolae Lugojan incheie о conferintä popularä ce continea principalele locuri comune ale discursului antialcool cu о solutie mai simplä decät cele date de p-edecesorii säi: mamele sä-i educe pe copii’, sä-i trimitä la §coalä §i la bisericä . Un an mai tärziu este prezentat exemplul actiunilor impotriva bäuturilor alcoolice ale invätätorilor din tärile occidentale, indemnändu-se la adoptarea de cätre transilväneni a modeliilui dascälilor finlandezi care erau abstinenti in proportie foarte mare b. ín 1912 revista pentru §coalayprimarä “Reuniunea invätätorilor” publicä un discurs pertinent a lui loan Bele, care imparte militantii antialcool in douä mari grupäri: partizanii cumpätärii (in care ar intra dupä opinia noasträ aproape toti autorii articolelor prezentate mai sus) §i abstinentii, a cäror cauzä о va argumenta40. Acest invätätor dore§te sä contrazicä unele conceptii räspändite in epocä, cu ajutorul notiunilor preluate din bibliográfia occidental a problemei, incercänd astfei sä démonstreze cä alcoolul nu hräne§te (nici mäcar vinul §i berea), nu intäre§te §i nu incälze§te, ci, dimpotrivä, favorizeazä aparitia multor boli49 ín privinta ligilor de temperantä, autorul este intransigent, sustinänd necesitatea ca fiecare elev sä se inscrie in acestea odatä cu inmatricularéa sa, sub amenintarea neadmiterii sale in §coalä in caz de refuz50. Sustinänd totala abstinentä á invätätorilor care trebuiau sä fie un exemplu, Beie propunea infiintarek unei retele de societäti de temperantä a invätätorilor la nivel local, tractüaj §i diecezan . in final se sustine о idee ineditä: dupä ascultarea prelegerilor antialcoolice säptämänale se va deschide un registru, pentru care este sugeratä denumirea: „Cartea de aur”, in care „§colarii bucuro§i f§i vor insemna: numele, clasa, numärul casei, legätuindu-se inaintea lui D-zeu §i a §colii int regi, cä de azi inainte nu vor lua bäuturä spirtuoasä in gura lor, ba sunt indatorati, ca sä propoväduiascä §i ei pe acasä, pe stradä §i in tot locul abstinente totalä de la bäuturile alcoolice. 43 Marian Sas, Betia e cel mai mare räu, Teatru §colar, in “Foaia §colasticä", Blaj, XII, 1910, nr. 16 din 15 octombrie, p. 207-210. 44 Ibidem, p. 210. 45 Nicolae Lugo§an, Din gre§elile noastre, in “Foaia §colasticä”, Blaj, XII, 1910, nr. 13 din 1 septembrie 1910, p. 167. 46 Alcoolismul §i invätätorimea, in “Reuniunea invätätoriloi’, Arad, VIII, 1911, nr. 1, p. 29. 47 loan Bele, Lige de temperantä intre §colari, in “Reuniunea invätätorilor, Arad, IX, 1912, p. 22-29. 48 Ibidem, p. 23-24. 49 Ibidem, p. 25. 50 Ibidem, p. 26. 51 Ibidem, p. 27. 52 Ibidem, p. 28.
