Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Note
498 FÁBIÁN ISTVÁN tehnologia, educatia contemporanä, imboldul motivational §i mecanismele convertirii sunt acelea§i.”3 4 Un alt efect al evanghelizárii este sincretismul .Acest efect este mai evident Tn cazurile ín care motivate cre§tinárii este una social-politicá, nefiind insotitä de convingeri religioase §i de educate cateheticá .Sincretismul se regäse§te atät la nivelul noilor credinte(institutii) germanice de la sfár§itul antichitätii cát §i ín zilele noastre ín manifestable formelor nationale de cre§tinism :santeria ín Caraibe, macumba ín Brazília etc. Liniile generale ale evanghelizárii germanilor urmeazá о directie Est - Vest, Sud - Nord. Se §tie cá in sec IV P.Chr. sunt consemnate elemente cre§tine ín afara Imperiului. Conciliul de la Niceea din 325 deja pomene§te de un „Theophilus episcopus Gothorum.Ne putem da seama deci cä,” comunitatea goticá era atät de mare íncát deja s-а impus о organizare ierarhicá.”5 6 7 8 Cel de-al doilea canon al Conciliului Ecumenic de la Constantinopol (381) stabilea cá bisericile din Barbaricum sä fie conduse :”dupä vechiul obicei , iar autoritatea asupra lor revenea episcopului de Constantinopol, hotáráre exprimatá mai dar de Conciliul de la Chalcedon.” . ín ceea ce prive§te teritoriile nord-dunärene:” incepänd cu sfár§itul sec III mai íntái ín Moldova apói ín estül Munteniei se constatá arheologic, pátrunderea ín mediul local dacic - sarmatic a elementelor germanice ín care rolul cél mai important l-au jucat vizigotii”. /Rolul vizigotilor ín spatiul extra - carpatic devine primordial ín conditiile ín care ín 332 Constantin cel Mare le acorda statutul de foederati cu:” obligativitatea imperiului de a piati subsidii anuale(annonae foederaticae) ín schimbul furnizärii de trupe (Pe de altä pare se impunea gotilor obligativitatea de-а aaranta libertatea practicärii religiei cre§tinilor aflati in zona de control gotic)”. Aparitia la un moment dat a elementelor cre§tine se poate datora prizonierilor romani” capturati de barbari in raidurile fäcute in Imperiu, reintoarcerii unor militari germanici ce au servit in armata romanä sau prin intermediul negustorilor romani ce fäceau comert Ia nord de Dunäre”. 9 Prima modalitate pare sá fie §i cea mai importantä, fiind consemnatä §i de izvoarele istorice ; astfei Philostorgios in „Istoria Bisericeascä” II,5 consemneazä:” ... pe cänd domneau Valerianus §i Gallienus о mare parte din scitii de dincolo de Istru au trecut in teritoriul romanilor... apói náválind in Gallatia §i Cappadocia au luat multi prizonieri, printre altii §i clerici §i s-au intors acasá ... ace§ti prizonieri §i oameni cucernici, tráind impreuná cu barbarii au convertit pe multi dintre ei la adevárata credintá ...”10Convertirea pare-se a avut loc ín zóna Crimeea (peninsula Tauricá §i imprejurimi). ín cele din urmá ace§ti convertiti 3 Ibidem, p. 17. 4 Ibidem, p.17. 5 lan DeVries, Altgermanische Religionsgeschichte, Berlin, 1970, p.407. 6 C.Opreanu, Cre§tinismul §i neamurile germanice in sec IV-V in Transilvania in “Ephemeris Napocensis“, V, 1995, p.228. 7 Ibidem, p.228. 8 Em.Popescu, Christianitas daco-romana, Ed. Acad.Románé, Bucure§ti,1994, p.162. 9 C. Opreanu, art.cit., p.228. 10 FHDR -Ed. Acad. RSR„ Bucure?ti,1970, p.207.
