Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Note
PRACTICAREA EXCARNATIEI ÍN PREISTORIA ROMÁNEASCÄ 491 a§a cum este mantaua tumulului de la Suliheghi, de exemplu27. Atunci cánd se referä la reinhumäri, H. Ciugudean о face ín legäturä cu alte cazuri decä cel din tumulul VI de la Ampoita, ín locuri unde aceastä practicä este evidentä28. Deshumarea §i reínhumarea pare sä fie negatä de pästrarea in conexiune anatomicä aunor pärti de schelet, a§a cum este cazul celor douä morminte de la Suliheghi. Partea inferioarä a corpului putea sä fi fost acoperitä in momentul depunerii la descärnare cu ceva de natura organicä sau cu pietre, tocmai pentru a läsa partea superioarä, din ratiuni religioase, probabil, cea mai expusä. Astfel, mai bine protejate de intemperii §i de päsärile de pradä, picioarele puteu sä se pästreze in conexiune anatomicä §i sä fi fost depuse in mormänt cänd ligamentele §i mu§chii mai tinau incä legate oasele29. «Altarele» invocate de Gh. Lazarovici este posibil sä fi folosit totu§i la altceva, sau §i la altceva, decät la excarnatie. Un astfei de «altar» este cel descoperit in tumulul de la Izvoarele- La Cruce, jud. Alba30. Pe acest a§a-zis altar se afla multä cenu§ä cärbuni, oase de animale §i seminte de plante, elemente care caracterizeazä о jertfä de altä naturä decät umanä, §i cu atät mai putin о dovadä pentru demonstrarea excarnatiei. In literatura de specialitate international, fenomenul excarnatiei este propus tot in legäturä cu cazuri de schelete dezarticulate §i incomplete, descoperite in diferite perioade §i ре о arie geograficä largä, dovadä cä nu avem de-а face cu un fenomen izolat din punct de vedere spatio-temporal31. Tot 27 Gh. Lazarovici, M. Me§ter, op. cit., p. 89. 28 H. Ciugudean, Epoca timpurie a bronzului..., 1996, p. 33, 37 29 Astfel de cazuri sunt semnalate pentru prima epocä a fierului pe teritoriul tärii noastre de V. Särbu, Sacrificii umane §i practici funerare insolite in arealul tracic in Hallstatt §i La Téne, in Istros, VII, 1994, p. 86. Acoperirea picioarelor cu о piaca de calcar a fost practicatä in cazul unui schelet dintr-un tumul de la Ampoita- Peret (H. Ciugudean, Epoca timpurie a bronzului..., 1996, p. 32). Tratarea diferentiatä a pärtii superioare а corpului, pentru a i se accentua orientarea spre räsärit, este evidentä in cazul scheletului eneolitic tärziu de la Csongrád (I. Ecsedy, A New item relating the connections with East in the Hungarian Copper Age (A Marosdecs Type Grave in Csongrád), in A Mora Ferenc Évkönyve, 2,1971, p. 9) 30 H. Ciugudean, Epoca timpurie a bronzului..., 1996, p. 48. A se vedea §i descrierea initialä la K. Herepey, Alsófehérvar vármegye őskora, Nagyened, 1901 apud A. Cserni, Monográfia jud. Alba II. Preistohe §i epoca románé (manuscris aflat in biblioteca Muzeului Unirii din Álba lulia), p. 21-22. Tot in aceastä lucrare apare descrierea altor amenajäri descoperite in preajma T. II de la Cacova- Sárb. Aici au fost gäsite douä coloane de piatrá de forrná prismaticä, cu о inaltime de doar 1m §i о placä mare, cubicä, cu latura de 1m, evident tot din piaträ. Imprajurul acestora s-a gäsit о cantitate mare de oase de animale, cärbuni, cenu§ä §i fragmente ceramice. „Chiar §i aceste rämä§ite, impreunä cu mormintele inconjurätoare, afirmä K. Herepey, m-au condus la presupunerea cä acele coloane amintite mai sus n-au fost altceva decät altare pentru jertfä care erau in legäturä cu ceremonia religioasä а inmormäntärii la poporul care a träit odinioatä aici”, p. 20-21 31 M. Gimbutas, Civilizatie §i culture, Bucure§ti, 1989, p. 130 pentru monumentele megalitice din vestül Europei; Idem, p. 130, T. Darvill, Prehistoric Britain, London/New York, 1996, p. 68 pentru cairn-urile Iungi din Marea Britanie. Pentru bronzul central european §i pentru aceastä practicä la proto-scitii din Bazinul Volgái a se vedea M.
