Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Patrimoniu
ARHIERATICOANE DIN SECOLUL AL XVIII-LEA FLORICA - ELISABETA NUTIU f Secolul al XVIII-lea, prin transformärile semnificative in toate domeniile societätii: istoric, politic, social, economic, cultural, a constituit un preludiu al accelerärii procesului de modernizare in societatea romäneascä. Pänä la sfär§itul veacului al XVIII-lea, cärtile romäne§ti care s-au bucurat de cea mai largä arculatié au fost ca §i in secolele anterioare, tot cele biserice§ti. Dupä cum se §tie, tipografiile functionau pe längä mitropolii, episcopii sau mänästiri §i se aflau in directa subordine a mitropolitilor sau a episcopilor. Introducerea definitiva a limbii románé in bisericä impunea traducerea §i tipärirea tuturor cärtilor religioase necesare pentru oficierea slujbei. Cei care au inzestrat bisericile romäne§ti cu astfei de cärti au fost in primul ränd Antim Ivireanul, iar mai apói episcopii Rämnicului: Damaschin, Chesarie §i Filaret. in Transilvania, abia in 1747 ia fiintä tipográfia din Blaj, unde, mai spre sfär§itul veacului, s-au tipärit §i retipärit numeroase cärti romäne§ti. Printre lucrärile religioase, de mare importantä pentru limba romänä §i literatura religioasä, tipärite la Blaj, se numärä Arhieraticon 1777, tipärit de Grigore Maior §i Biblia 1795, tradusä de Samuil Micu, lucrare de mare dificultate tehnicä, ce marcheazä la noi inceputul epocii moderne a tiparului romänesc. Arhieraticonul, liturghierul arhieresc sau slujebnicul arhieresc cuprinde ränduiala §i continutul slujbelor biserice§ti la care este obligatorie prezenta arhiereului (episcop, mitropolit, patriarh). Cele mai importante slujbe de acest fei sunt hirotesiile §i hirotoniile. ín afara acestora, de competenta Arhieraticonului s-au impus a fi toate slujbele arhiere§ti, incepänd cu Liturghia in sine §i páná la cele mai diverse sfintiri de antimise §i vase biserice§ti, de biserici, sfintirea Sfäntului §i Marelui Mir etc. Slujbele ierarhilor se desfä§oarä nu numai in catedralele eparhiale, ci §i in mänästiri §i biserici parohiale1 2. Arhieraticoanele vestite ale vremii vin din Biserica Orientalä, unde au fost, de altfei, create. Marea editie a arhieraticonului bizantin s-а publicat insä in lumea catolicä, la Paris, in 1643 ( cu reeditare in 1676), chiar la imprimeria regelui Frantei. Cél mai vechi §i mai impresionant Arhieraticon din cultura noasträ este Slujebnicul mitropolitului §tefan al Ungrovalahiei, redactat intre 1648-1688 §i rämas sub formä de manuscris pänä astäzi. 3 Textui este scris in trei limbi: slavonä, greacä §i romänä, respectiv, ecteniile §i rugäciunile in primele douä limbi, iar regulile tipiconale in limba romänä. 1 Ene Brani?te, Liturgica generálé, Bucure§ti, 1993, p. 661-662. 2 Vezi Arhieraticon, adicä ränduiala slujbelor sävär§ite cu arhiereu, Bucure§ti, 1993, p. 7. 3 Se pästreazä la Biblioteca Academiei Románé din Bucure§ti, sub cota Ms. Rom. 1970.
