Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Patrimoniu
PREZENTA CÄRTII VECHI ROMÄNEßTI 413 Fäcätoriu säu./ Despre meazänoapte/ Dä raze cäte poate/ Pornind räzboi cu Bunäparte/ Gräi cäträ el ca cäträ un träte:/ -Sä firn amändoi in расе/ Träiegte cum iti place./ Bunäparte n-au voit/ Ci tare s-au sulit.it/ §i a§a s-au gätit/ Cäträ Moscovia s-au pornit/ Socotind cä dacä in Moscova va intra/ fmpärat a toatä sä va chema./ Ne§tiind cä Moscova s-au de§ärtat/ Cäte nici un от in tränsa n-au aflat./ Atunci си таге vilfä in Moscova au intrat/ Unde muscanii bine l-au incunjurat/ Napoleon dacä s-au väzut a§a insträmtorat/ Barbä jidoveascä §i-au acätat/ §i a§a cu ni§te jidovi au scäpat/ Armäzile singure le-au läsat/ Pe care muscanii l-au präpädit/ §i dupä Napoleon s-au pornit”. Mai gäsim pe filele manuscrisului §i mentiuni ale celor ce au copiat, §i ei, aceastä carte a lui Miniat, ín Dane§, ín casa popii Teodor: Nicolae Gheaja, greotul §i zugravul din Palos?, care va spune: „Scris-am §i eu Niculae Gheja aceastä carte Peatra zmintelii, anul 1816 dechemv(rie)“', preotul Gheorghe Gavril din Tárnává (SB), probabil l-а ímprumutat acasä: .Aceastä carte ce sä chiiamä Piaira smintelii о am seris §i eu din cuvänt, dupä cum urmeazä. Smeritul intre preoti Georgie Gavril, paroh la Maerii Media§ului. Media§ 25 aprilie (1)818“. Afläm scris pe alte file, cät de maré a fost dorinta popii Teodor de a avea aceastä carte, plätitä fiind de el. §i ce biestern groaznic a läsat pentru cei се о vor insträina: Aceastä carte ce sä cheamä Piatra smintelii о am prepus cu о а doua scrisoare eu, cél mai jós numit, din scrisorile cinstitului dascäl Radu Duma , cäntäretul de la Bragov, in Schei, in anul 1781, aprilie. §i am dat de о au legat un sas in Sighigoara, in pret de 3 duci. §i am insemnat aid, fie§tecine va ceti aid sä §tie a cui au fost §i iaste cartea aceasta. larä eine о ar insträina cu chip de furti§ag de la mine, sau din ogräzile mele, acéla alt biestern sä nu aibä, färä sä nu-l rabde Domnul Dumnezeu in toatä viata lui, nice sä vazä moartea, pänä nu va umbla pedestru pe la toate locurile acelea pe unde s-au fäcut säboarele acele scrise in läuntru cärtii aeegtia. Apoi sä fie iertat §i de mine §i de Dumnezeu. Amin. Scris-am preot Theodor Dane§, namesnicul29 30neunitilor. 1784 mai 7 zile“. Manuscrisul va rämäne in Dan^§, pänä cänd va fi adus de preotul loan Brändu§e, in Sängiorgiu de Pädure31, nevoit fiind sä piece din Danes?, dupä 17 de ani de slujire la sfäntul altar: Aceastä carte incä este una dinire ale meale, subscrisului preot, §i mi-au rämas de la socru meu, főstül preot in Dane§, Nicolae lliovici §i protopop al tractului Sighigoarii. Cei mai umilit intre preoti, loan Brändu§ä, paroh la Erdo Sängiorz, tinutul Murä§ Va§arheaiului“. Tot aici vom gäsi notate cheltuielile, báni, ce au fost folositi la ridicarea mult doritei biserici de piaträ. Pe care a inceput-o popa Teodor in anul 1791, in locul celei vechi de lemn, §i care s-а terminat, presupunem, in 13 martié 1796, cänd „ au fäcut u§a supt turn. Luca Tomii era gociman cu Toader a lui llie“. §i „me§terul cel mare“ la ridicarea bisericii a fost ales Petru Dumitru din Dumbräveni: „ Anui 1793 iun(ie) 10, am tocmit cärämida sä lucre pe sama biserecii 60 de mii, me§terul cel mare este Petru Dumitru din lba§faläu, §i arvunä au luat, intäi 4 florinti, al doilea 10 florinti, a3-lea un flornt, al 4-lea 3 29 Nicolae Gheaja, protopopul Sighi§oarei, cu sediul in Palo§ (copist §i zugrav). 30 Administrator protopopesc. 31 Refugiat in Tara Romäneascä in anul 1848, la reintoarcere, protopopul Zaharia Boiu nu-l mai prime§te in parohia din Dane§.
