Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)

Patrimoniu

PREZENTA CÄRTII VECHI ROMÁNEgTI

407

satele de pe Cämpie, Ia Gämbut §i Hädäreni: „Sä sä §tie cä aceastä carte anume Poucenie, au cumpärat Toader, diac din Hädäräu de la popa Blagu din Gäbud, §i am dat 17 florinti §i 4 ducat. Martor, popa lone din Hädäräu, anul 1742“. Prin ce imprejuräri ajunge la Dane§, nu ne spune nici о Tnsemnare!

Noul Testament (Alba lulia, 1648) a lui Simion Stefan, se pästreazä la Boiu §i Lasläu Mare5. Un alt exemplar se räscumpära pentru biserica din Vaidacutul romänesc (HR)6 7 8, ce a fost mai ínainte ín proprietatea unei familii de preoti ortodocfi din Bodogaia „fiind cartea pärinteascä“. Exemplar pe care TI va duce, ultimul preot din neam, pentru a sluji ca preot greco-catolic, ín bisericile unite din Dumbräveni (SB) §i apói la Jacu Romänesc (M§). Fiind luat ín anul 1848 sau 1849 ín armata maghiarä a lui Kosuth, acest preot originär din Bodogaia, о va vinde cu 8 zloti lui Candit Costea §i sotiei sale Maria Savu, ne mai avänd nevoie de ea: „in vremea revoluti(ei) cätane (la) Ko§ut“ §i „ne avänd lipsä de dänsa, am vändut-o la mai sus scrisul om“.

Din tipográfia de la Alba-Iulia, va ie§i in anul 1689, Molitvenicul, cu predoslovia scrisä de popa loan din Vint, ce va ajunge in satui Daia, fiind a lui popa Teodor: „Hic liber est meus testis est deus Шит quert nomen hic erit. Teodoru Popa, ano 1754 “.

Cärtile tipärite in epoca de aur a lui §erban Cantacuzino §i Constantin Bräncoveanu, erau aläturi de romänii adeleni „intärindu-i in credintä, cu scrisul §i cu cuväntur. Ajung §i ele pe valea Tárnavei Mari: Evanghelia (Bucure§ti, 1682), ce are prefata scris| de insu§i domnitorul, о vindea popa Ion din Vänätori in anul 1771: „lui Hie9 din Danes cu §ase florinti, in casa popii Simion neonit“. Un alt exemplar, se cumpära pentru folosul comunitätii din satui Feleag10, de la tipograful Iosif Rusu din Alba lulia. ?i traducerile lui Antim Ivireanu, tipärite tot atunci^ sunt prezente in bisericile romäne§ti de aici. Evanghelia (Snagov, 1697)11 se va cumpära pentru biserica din Ápold: „...din cin(stita) varmeghii Muräs Vasarheiului, cea nouä12, cu 12 florinti §i о au dat pärintelui §i popii Lazär din Danes, cel ce era paroh in Siläusul Mare, sä fie a sf(in)ti(ei) sale, si la popi sä rámáié. Dar fiind incä pärintele Lazär in viatä, au

5 La verificarea O.P.C.N. Mure? din 1977, era proprietatea preotului satului Teodor Albu,

care s-а mutat la Alba lulia; vezi Eva Märza, Doina Dreghici, Cartea romäneascä veche in judetul Alba. Sec.XVI-XVIl, Alba lulia, 1989, p.101

6 Constantin Pascu, Cartea romäneascä veche in biblioteca Muzeului Brukenthal, Sibiu,

1976, p.54.

7 Stefan Mete?, Relatiile bisericii romäne§ti ortodoxé din Ardeal cu principatele románé,

in veacul al XVIII-lea, Sibiu, 1928 p.2.

8 La verificarea O.P.C.N. Mure?, era proprietatea protopopului de Sighi?oara, loan

Dragolea: Vezi, Eva Märza, Doina Dreghici, op.cit., p.124

9 Presupunem a fi vorba de preotul Sighi?oarei, Hie Medrea, protopop prin anul 1814.

Acesta face о insemnare in anul 1788, pe un Triód (Bucure?ti, 1769), proprietatea bisericii din Sighi§oara.

10 loan Cristache-Panait, Aprecieri asupra arculatiéi in Transilvania a tipäriturilor bucure§tene din veacul al XVIl-lea, in “ Valori bibliofilé', I, 1980, p.159.

11 Doina Braicu, Victor Bunea, Cartea veche romäneascä din sec.XVI-XVIl in colectiile Arhiepiscopiei ortodoxé Sibiu, 1980, p.127.

12 Cred cä se face referire la biserica de lemn din Tg.Mure?, sau la protopopiatul ortodox al Tg.Mure?ului, in acel an, 1814, infiintat.