Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Patrimoniu
CAHLE MEDIEVALE DIN COLECTIA VECHE A MUZEULUI JUDETEAN MURE§ MIHAI PETICÄ, GYŐRFY ZALÁN Revalorificarea materialelor arheologice, provenite din säpäturile sistematice mai vechi dobände§te о importantä sporitä datoritä faptului cä deseori, aceasta constituie singura märturie a locuirii umane, dintr-o anumitä zonä §i perioadä de timp. Dórim sä prezentäm un segment din materialul arheologic provenit din säpäturilor intreprinse de cätre Alexandru Bogdan, ín cursui anilor 1963-64, in punctui “Cetate” din localitatea Tärgu-Mure§ §i sä Tncercäm Tncadrarea culturalä §i cronologicä a acestuia. Investigate arheologului AI. Bogdan au adus la suprafatä о serie de materiale apartinänd epocii bronzului, fierului, romane, precum §i perioadei medievale. Artefactele descoperite sunt pästrate Tn depozitul de arheologie al Muzeului Judetean Mure§, din Tg.Mure§ §i fac parte din vechea colectie a acestuia. Descoperirile medievale sunt reprezentate de о serie de fragmente ceramice aläturi de un numär ínsemnat de cahle, analiza celor din urmä constituind subiectul lucrärii de fatä. Rapoartele intocmite de coordonatorul activitätilor de cercetare nu contin multe informatii utile, referitoare la conditiile descoperirii acestor obiecte, la contextui arheologic din care provin. ín lipsa unor repere stratigrafice precise, suntem nevoiti sä recurgem in analiza noasträ la metode tipologice §i stilistice, care permit structurarea §i datarea materialului in functie de executia tehnicä, forma §i repertory ornamental al cahlelor. Vasta problematicä privind restituirea, cantitativä §i calitativä, a cahlelor transilvänene, a fost abordatä, in ultimii ani, in mai multe studii de specialitate1. ínainte de a trece la analiza sistematicä a materialului descoperit, dórim sä precizäm cäteva aspecte de ordin tehnic. ín primul ränd Tncercäm sä elaboräm cäteva observatii cu privire la materialul de bazä sau pasta din care au fost confectionate piesele. ín majoritatea cazurilor au fost preparate din lut de calitate mai bunä, avänd ca degresanti nisip §i pietricele, in proportie rezonabilä. Dispunem de un numär redus de cahle, care au fost modelate din pastä medie sau grosierä, continänd nisip cu bobul mare,§i goluri, uscarea efectuändu-se in straturi. De multe ori am putut constata §i prezenta, in pastä, a fulgilor de micä. Unele dintre cahle au fost lucrate la roatä, avänd deschidere dreptunghiularä fäcutä cu ajutorul unei rame de lemn. Cahlele pläci au fost modelate in tipar, patrita fiind realizatä in lemn, lucru demonstrat §i de aparitia urmelor fibrelor de lemn, care au fost imprimate, in tipar, pe aversul cahlelor. 1 Vezi de ex.: Rusu 1996, Marcu 1998, cu bibliográfia.
