Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie contemporană
PREZENTA ETNICILOR MINORITARI 355 care au concurat 3 minoritán (Jakab Béla, Rádo Alexandru §i Ratiu I.Béla). Dintre ace§tia, a fost desemnat, prin aceea§i procedúra ca §i ín cazul primarului, Rádo Alexandru, care obtinuse cele mai multe voturi, 21 fatä de 7 §i respectiV 9). Ca membri titulari in Delegatia Permanentä a Consiliului Judetean au fost desemnati 2 maghiari (Szigyártó Gavrilä §i Ferenczi Sigismund) §i un román (lov Roman).1 Sintetizänd datele, putem aprecia cä, la nivelului Consiliului Municipal, se inregistra, pentru prima oarä, о reprezentare proportional corectä a etniilor conlocuitoare din Tärgu-Mure§. Romänii obtinuserä 25% din mandatele de consilieri, ceea ce corespundea Tntru totul procentului demografic. La Reghin, romänii au fost ceva mai bine reprezentati Tn Consiliul ora§enesc. Din cei 18 consilieri, 5 erau romäni (27,78%) §i 13 minoritán (germani, maghiari §i evrei), reprezentänd 72,22%. ín acest caz, populatia romäneascä obtinuse 8,28 procente in plus fatä de ponderea sa demograficä (19,5%). In mediul rural, in schimb, romänii detineau majoritatea in ceea ce prive§te numärul primarilor. Cele 248 de comune erau conduse de 145 de primari romäni (58,47%) §i de 103 primari minoritán (96 maghiari §i 7 germani). Plusul de reprezentare al populatiei romäne§ti era, in acest caz, de 12,67 procente. De remarcat este §i faptul cä, datoritä främäntärilor politice din interiorul partidului lor, maghiarii nu reu§iserä sä obtinä conducerea administratiei decät in 96 de comune din cele 110 cu preponderentä minoritar maghiarä.13 14 15 16 ín schimb, s-au inregistrat cazuri in care maghiarii au ajuns primari in comune cu majoritate romäneascä (Chendu, Troita, Adrianul Mare, Säntandrei, Dumitre§ti, Surda, Tirimia, Tirimioara, Satu-Nou, Suveica, Apalina), ace§tia fiind beneficiarii intolerantei politice care ii mäcina pe romäni, in anul 1934, s-au organizat alegeri locale doar la nivel judetean, la celelalte nivele (ora§e §i comune) instituindu-se Comisii interimare, numite de cätre prefect. ín urma scrutinului electoral din 24 iunie 1934, in care fuseserä propuse doar 2 liste, respectiv cea a liberalilor in parteneriat cu maghiarii §i cea a täräni§tilor, dintre cei 30 de consilieri judeteni, 23 erau romäni (76,67 %) §i 7 proveneau dintre reprezentantii Partidului Maghiar (György Iosif, Szoboszlay Ladislau, K.Nágy Árpád, Kornhoffer Wilhelm, Ferenczi Gavrilä, Arkossy Eugen, Barabássy Adalbert )1 Printre cei 4 consilieri cu drept de vöt deliberativ se afla §i maghiarul Kiss Ludovic. Biroul Consiliului judetean era format din 7 membri, 5 romäni §i 2 maghiari (György losif - vicepre§edinte §i Kornhoffer Wilhelm - chestor). Printre 13 Ibidem, dosar 149/1930, f. 37. 14 “ Gazeta Oficialá a Judetului Mure§”, 30 iunie 1930, p. 5; pentru alte comune vezi p. 14 15 Vezi lista comunelor cu preponderentä minoritar maghiarä la Adrian Nästase, Drepturile persoanelor apartinänd minoritätilor nationale, Bucure§ti, 1998, vol 3, p. 118-119 16 “Gazeta Oficialá a judetului Mure§”, 9 iulie 1934.
