Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie contemporană
348 TRAIAN BOSOANCÄ Andre§an cu 1.215 voturi, fatä de Vasile Duma care obtinuse 934 de voturi 34. Ca о concluzie ce rezultá ín urma acestor alegeri este faptul cä s-au prezentat la vot un numär de 5 partidé politice: Partidul National Román, marele cä§tigätor al alegerilor precedente, Partidul Poporului, partid aflat Ia putere, Partidul National Liberal care a Tnceput sä-§i creeze organizatii in Ardeal, Partidul Socialist §i Partidul Säsesc. Victoria a revenit in unanimitate Partidului Poporului in judetul Mure§-Turda. Deci cei 5 deputati §i cei doi senatori erau averescani. Rezultatul alegerilor confirmau faptul cá Partidul Poporului era in acel moment gruparea cu cea mai largä influentä in rändurile corpului electoral. Durata parlamentului ales in mai-iunie 1920, de§i a fost mai mare decát a celui precedent, n-a atins nici jumätate din timpul limitä al unui mandat de patru ani. La scurtä vreme dupä inceperea guvernärii averescane, devenise limpede cä sperantele unor cercuri conducätoare, §i in special ale burgheziei, se näruiau. Uzura guvernului a cärui zestre se intemeia mai ales pe popularitatea generalului s-а produs intr-un timp record. Starea de nemultumire se agravase. Dimensiunile reforméi agrare, modul in care era aplicatä a nemultumit profund masele de tärani. Toate incercärile guvernului Averescu de a-§i continua activitatea prin oferte generoase de portofolii lui AI. Vaida-Voevod, AI. Marghiloman dau gre§. Declan§area crizei este oficial marcatä prin demisia regizatä a lui Tache lonescu, care detinea portofoliul externelor in guvern, §i numirea tocmai a acestuia in fruntea cabinetului, in urma impunerii demisiei guvernului Averescu35. Numindu-I pe Tache lonescu la 27 decembrie 1921 ca prim-ministru, regele Ferdinand nu i-a dat acestuia insä §i decretul de dizolvare a corpurilor legiuitoare cum se obi§nuia, ci doar о prorogare a lor pe timp de о lunä36. Numirea lui Tache lonescu apärea ca о manevrä politicä abilä, menitä sä pregäteascä terenul pentru venirea liberalilor Ia putere. Regele i§i dädea seama cä a chema imediat pe Ion I. C. Brätianu cu un guvern de partid ar fi fost о lipsä de tact §i ar fi expus coroana Ia critici. De§i avea о vastä experientä, Tache lonescu n-a ocupat, timp de trei decenii, decät posturi ministeriale in diverse guverne conservatoare §i liberale, färä a i se oferi insä, pänä in decembrie 1921, cea mai inaltä demnitate, aceea de pre§edinte al Consiliului de Mini§tri37. Dar, din tot ceea ce a fäcut Tache lonescu in perioada de 17 decembrie 1921 pänä la 17 ianuarie 1922, din energia cu care a luptat pentru crearea majoritätii parlamentere necesarä votului de incredere, nu se desprinde nicidecum resemnarea implinirii unei formalitäti. El spera ca in timpul prorogärii Corpurilor legiuitoare, vechii partizani, care-l päräsiserä, sä se intoarcä in partidul säu (Partidul Conservator Democrat) pentru а-l sustine. Nutrea, de asemenea, speranta cä partidele ostile venirii liberalilor la guvern vor intelege cä cea mai apropiatä alternativä parlamentarä pentru evitarea acestei veniri era acordarea votului de incredere guvernului säu38 . 34 Arh. Nat. Bucure§ti, Fond Consiliul Dirigent, Dos. 13/1920, f. 16-17. 35 S. Cuti§teanu, Gh. I. lonitä, op. cit., p. 25. 36 Ibidem. 37 M. Mu§at, I. Ardeleanu, Románia dupä Marea Unire... 1918-1933, p. 299. 38 Ibidem.
