Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie modernă
324 ANA HANCU Interzicerea participärii Astrei, cánd deja au fost luate mäsurile organizatorice necesare, era privitä cu nepläcere de cätre unii maghiari care considerau cä “numai scandal §i ura se poate na§te din aceastä opreli§te.’A ín acest contest, articolul, "Valuri politice”, din ziarul “Budapesti Hírlapi', nr. 83, criticä ordinul ministrului de interne Kristoffy, prin care se interzicea participarea Asociatiunii la expozitie in pavilionul anume clädit pentru romänii din Ungaria, §i anunta inceperea pregätirilor pentru participarea guvernului maghiar la expozitie. “Afarä de msemnätatea expozitiei din punct de vedere industrial, cultural §i numai faptul cä ea dä privilegiul romänilor - scria “Gazeta de Transilvania" - din toate unghiurile regatului román §i din toate table locuite de ei, de a se face cáte un peregrinaj in capitala Romániei §i a se intälni cu frati de ai lor din alte tinuturi, §i din alte tab §i din toate clasele sociale, §i numai aceste salutäri §i comunicäri de simtäminte fräte§ti este unul dintre cele mai salutare efecte ale expozitiei §i unul dintre cele mai mari merite ale acestora care au muncit pentru organizarea ei. Aceste frumoase särbätori nationale au contribuit §i contribuiesc nepretuit de múlt la cunoa§terea de sine a poporului román, la de§teptarea con§tiintei nationale §i prin ea, la un nou indemn de luptä pentru ridicarea §i unitatea culturalä a romänilor de pretutindeni. Pentru a inlesni vizitarea expozitiei de cätre un numär cát mai maré de románi din tarä §i din afara ei, guvernul román a hotärät acordarea de facilitati pentru transportul pe C.F.R., prin reducerea cu 30, 50, 70 % din valoarea biletelor de cälätorie, luändu-se mäsuri §i pentru gäzduirea lor. La Fägära§, chemarea adresatä de cätre avocatul loan Turcu, pentru о participare cät mai mare a gäsit un puternic ecou ín inimile romänilor din Tara Fägära§ului. Preotii, invätätorii, functional, notarii sunt invitati sä participe ín numär cät mai mare, recomandändu-se celor din popor sä fie imbräcati ín costume populare romäne§ti, “spre a putea prezenta caracteristicile noastre porturi románe§ti din Tara Oltului.”4 5 6 7 La 4 octombrie, delegatia romänilor fägärä§eni formatä din 300 de persoane a fost primitä cu ínsufletire §i onoruri militare de cätre locuitorii ora§ului Sinaia ín frunte cu primarul Manolescu §i cu dorobantii garnizoanei militare. Imediat dupä sosire, s-а oferit un “Te-Deurri’, entuziasmul ajungänd la culme ín decursui banchetului oferit de primárie. Coloana s-а índreptat, apói, spre palatul regal cäntänd “De§teaptä-te románé', delegatia fiind primitä ín audientä de cätre regele Carol I §i regina Elisabeta, la Peli§or fiind primiti de principesa Maria imbräcatä ín costum national, principele Ferdinand §i printul Nicolae. De la Sinaia delegatia s-а deplasat spre Bucure§ti unde a fost intämpinatä de о mare multime de bucure§teni in frunte cu A.Ciurcu, loctiitor de primär care, ín discursui de bun venit, a evocat sprijinul §i vitejia romänilor din Fägära§ in timpul räzboiului de independent 1877-1878. Sub conducerea protopopului Bra§ovului, Vasile Voina, in ziua de 29 octombrie au sosit Ia Bucure§ti peste 700 de excursioni§ti fiind primiti cu multä ínsufletire de locuitorii §i primarul capitalei, Cantacuzino/ Peste cäteva zile, la interventia “Reuniunii femeilor románé" §i a membrilor fanfaréi din Feldioara pe 4ldem. 5“Gazeta Transilvaniei”, nr. 199, 8/21 septembrie, Bra§ov, 1906. 6ldem, nr. 160, 15/26 august. 7ldem, nr. 218, 3/16 octombrie.
