Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie modernă
PRIMII PA§I ÍN LUPTA NATIONALÄ 309 parlamentere din acest an. Autorul discutä infrängerea suferitä Tn alegerile pentru deputatii dietali, fapt care a dat amploare actiunii „tinerilor oteliti”, Tmpotriva „bätränilor ruginiti”. Semnatarul corespondentei considera noua consultare a electoratului ca о victorie partialä, Tntrucät ea a dus la de§teptarea con§tiintei nationale! „Din punct de vedere politic suntem in progres prin numärul cu múlt mai mare de voturi romäne§ti date la alegerile acestea, fatä de cele din 1905, §i prin indignarea §i revolta con§tientä ce a produs cäderea in toate inimile romäne§ti, care nu s-au deceptionat, ci s-au intärit. Aceste momente au §i о pronuntatä laturä culturalä, intrucät eie vorbesc de о realä §coalä politicä §i de de§teptare in cercuri tot mai largi a con§tiintei nationale, care face mai mult chiar decät anumite succese la alegeri care, neintovärä§ite de acestea, n-ar fi dat decät ni§te pseudo succese. Con§tiinta nationalä, de§teptatä odatä e о garantie cä suntem intr-un таге §i multumitor progres".16 17 18 O.Ghibu a colaborat, concomitent, §i la alte prestigioase publicatii, cum ar fi revista „Luceafärui’ de la Sibiu, aflatä sub conducerea lui Octavian C. Täsläoanu §i Octavian Goga. Astfel, Tn primul numär din 1 ianuarie 1912, Ghibu a publicat articolul Chestiuni §i probleme §colare. El s-а pronuntat Tn favoarea reorganizärii vietii romäne§ti transilvänene sub toate aspectele. О idee frecventä sustinutä de O.Ghibu Tn paginile amintitei publicatii este aceea a realizärii unui front comun al tuturor romänilor indiferent de confesiune. Semnificativ Tn acest sens este articolul publicat ín paginile „Luceafärului”, intitulat Pacea de la Fägära§. Autorul criticä atitudinea guvernului care promoveazä „o politicä foarte agresivä §i periculoasä intereselor populatiei romäne§ti din comitatui Fägäraf, politicä aplicatä printr-o „§leahtä de functionari care vrea sä maghiarizeze comitatui sau cel putin sä-l paraiizeze §i sä-l demoralizezef' AI doilea räu venea, dupä opinia sa, din partea unor romäni care, gratie neTntelegerilor dintre ei, au ajutat, direct sau indirect, la obtinerea unor succese de cätre du§mani. Autorul aduce iar Tn discutie problema solidaritätilor Tntre toti romänii arätänd: „Actiunea reprezentantilor guvernului a fost, trebuie sä recunoa§tem, energicä §i sistematicä, de aceea a §i produs roade. Dar dacä ea ar fi Tntälnit, Tn locul dezorientärii generale §i a la§itätii multor conducätori, un zid puternic format din piepturile §i convingerile tuturor a lor no§tri, ea n-ar fi avut nici un efect §i ar fi trebuit sä cadä”. Concluzia vine de la sine: „Guvernul a fost agresiv - noi am fost la§i (...). Pe teren politic deci, din partea guvernului, actiune energicä §i imolacabilä, din partea noasträ nimic §i uneori mai mult decät atät Tn sens negativ”. Consecvent principiilor sale, Onisifor Ghibu a semnat, Tn anul 1912, Declaratie Tmpreunä cu altii intelectuali transilväneni precum: Ion Agärbiceanu, dr. Constantin Buc§an, Nahe Chendi, dr.Silviu Dragomir, Aurel Esca, Octavian Goga, Eugen Goga, §t. O. Iosif, dr. loan Lupa§, dr. loan Matei, Pompiliu Nistor, Vasile C. Osvadä, Gh. Popp, dr. Sextil Pu§cariu, dr. Sebastain Stanca, Octavian 16 O.Sima (O.Ghibu), Serisori din Ardeal, §coli pierdute, Remedii infintarea de biblioteci pedagogice, Tn „Viata romäneascä”, VI, nr.2, 1911, p.271-273. 17 „Luceafärui", nr.1, din 1 ianuarie 1912, p. 28-29. 18 O.Ghibu, Nu din partea aceea..., p. 264-270.
