Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie modernă
PRIMII PA§I IN LUPIA NATIONALÄ 307 materialä, §i va trebui sä luäm parte la aceastä organizare toti cáti facem parte din neamul nostru, fára deosebire’’6 Concomitent, O. Ghibu a publicat tot ín paginile ziarului „Lupta” un ciclu de cinci articole sub genericul Ce e de fäcut cu §coala, ín care prezenta situatia grea ín care se aflau §colile románe§ti. Din päcate, nu exista nici о sperantä ín conditiile légii Apponyi aprobatá de parlamentül de la Budapesta la 19 februarie 1907, dupä discutii furtunoase ín jurul ei. Paragrafele nr. 18 §i 20 prevedeau predarea ín §coli a limbii maghiare, dupä planuri de invätämänt §i manualele aprobate de ministerul de la Budapesta.7 8 9 Ghibu íl informa pe Nicolae lorga, la 3 martié 1907, ín legäturä cu actiunile plänuite ímpotriva légii Apponyi arätänd cä „glasul cätorva deputati ín Camera a inviorat ре toti scepticii. Romänii din íntreaga taré se vor aduna prin diferite ora§e sá protesteze ímpotriva légii lui Appor^i §i poate cä va da D-zeu sä nu invingä prostia omeneascä §i de astä datá. Din päcate, optimismul lui Ghibu nu s-а adeverit. Legea lui Apponyi aproape cä desfiinta §colile confesionale románe§ti. Situatia lor era, intr-adevär, dramaticä. Din cele 3000 de a§ezäminte §colare existente ín 1907, cinci ani mai tárziu, ín 1912, 2000 luptau sä supravietuiascä, iar restül au fost ínchise din [ipsä de fonduri, deoarece statui ungar finanta numai §colile ín limba maghiarä. ín arhidieceza ortodoxä a Transilvaniei, din 861 de §coli, numai 152 §i-au putut asigura existente din mijloace proprii; 231 au primit ajutor de la stat, 179 au fost ínchise. ín locul unui numár de 69 din acestea din urmá s-au ínfiintat §coli ungure§ti. ín noile conditii grele pentru §coalä §i culturä romäneascä din Transilvania, Banat, Cri§ana §i Maramure§, Vasile Stroescu, un boier basarabean de о rarä bunätate a fäcut donatii de о sute de mii de coroane. Astfel, el a oferit fondului cultural initiat de Mitropolia greco-catolicä de Blaj, 226.765 coroane, adäugänd §i sume pentru cantinele §colare §i pentru haine, cärti §i caiete destinate §colarilor säraci.10 De asemenea, marele filantróp basarabean a donat Mitropoliei ortodoxé de la Sibiu, 216.765 coroane, din care 200.000 coroane pentru ínfiintarea §i sustinerea §colilor säte§ti ortodoxé din Transilvania §i Ungaria. Donatorul solicita expres ca banii sä fie cheltuiti cu folos §i acolo unde este mai mare nevoie.11 Reuniunea femeilor románé din Arad, condusä de Letitia Oncu, care i§i propunea construirea unui nou local pentru 6 O. Ghibu. Pe baricadele wef/'/'...,p.143. 7 Stelian Mändrut, Legile lui Apponyi §i activitatea parlamentara a deputatilor romäni (1907), ín ,АпиагиI Institutului de Istorie Cluj-Napoca”, XXI/1978, p.441-458; Idem, Mi§carea nationalä §i activitatea parlamentarä a Partidului National Román din Transilvania intre anii 1905-1910, Oradea, Editura Fundatiei „Cele trei Cri§uri”, 1995, p.101-107. 8 Onisifor Ghibu Tn corespondentä, vol.l., Editie de Mihai O.Ghibu, Bucure§ti, Editura Semne, 1998, p.285. 9 O.Ghibu, Cum s-ar putea asigura viitorul §colii romäne§ti din Ungaria, in “Tribunä’. (Sibiu), XVI, nr. 21-23, din 26-28 ianuarie, 8-10 februarie 1912 (articol de fond semnat Un dascäl din Ardeal). Idem, Nu din partea aceea..., p.244. 10 “Unirea”, Blaj, XX, nr.4 din 2 aprilie 1910; Antonie Plämädealä, Pagini dintr-o arhivä ineditä, Bucure§ti, Editura Minerva, 1984, p.XXVIll-XXIX. 11 O.Ghibu, Oameni intre oameni. Amintiri. Editie de Ion Bulei, Octavian O.Ghibu, Serban Polverejean, Bucure§ti, Editura Eminescu, 1990, p.477-478, doc.2.
