Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie modernă
ONISIFOR GHIBU. PRIMII PA§I ÍN LUPTA NATIONALÄ CONSTANTIN I. STAN Onisifor Ghibu s-а näscut la Säli§te (Sibiu), la 31 mai 1863, fiind al optulea copil al unei familii de tärani, care vara se ocupau cu agricultura, iar iarna erau meseria§i cojocari. Primele trei clase le-а fácut la §coala din satui natal, Tntre anii 1889-1993. Aid, el s-а format ca luptätor national, datoritä puritätii morale a oamenilor de pe aceste plaiuri, härniciei innäscutä §i dorului de libertate §i unitate nationalä. Relevänd acest lucru, Ghibu nóta mai tärziu Tn memoriile sale despre influenta profundä asupra formärii sale exercitatä de §coala din Säli§tea Sibiului urmätoarele: „mi-а dat viziunea celor mai sublime idealuri ale libertätii §i unitätii romäne§ti, pe care nici un obstacol omenesc n-avea s-о poatä impiedica in procesul ei de plämädire §i constituire”.1 2 Clasa a IV-a primarä о urmeazä la §coala romano-catolicä din Sibiu. ín anul 1894 se inscrie in clasa I la Liceul de stat din Sibiu. Aid, tänärul elev nu se adapteazä rigorilor §colii, fiind deseori umilit de colegi, dar §i de dirigintele clasei sale, care i-a impus sä renunte la portul national. In anul 1900 se transferä la Liceul romänesc din Bra§ov. Dupä doi ani, in 1902, i§i sustine bacalaureatul cu lucrarea Trecutul §i prezentul in poezia lui M. Eminescu, care s-а bucurat de aprecieri pozitive din partea profesorilor. Unul dintre ace§tia Virgil Onitiu il noteazä cu „foarte bine”. Animat de dorinta fierbinte de a cunoa§te „Tara mamä”, dupä examenul de bacalaureat, a vizitat cele douä mari ora§e ale Regatului Román, Bucure§tiul §i la§u]. íntre anii 1902-1905, O. Ghibu a urmat cursurile seminarului din Sibiu, la indemnul pärintilor. Debutul publicistic are loc in anul 1903, pe cänd era seminarist, in paginile ziarului „Telegraful román" la Sibiu, cu articolul Reflexiuni la conferinta pärintelui Sineriu Bistreanu 2 Articolul dezväluie incä de pe atunci temperamentül säu militant, care nu avea sä-l päräseascä intreaga viatä. Nefiind atras de preotie, se indreaptä spre Bucure§ti unde, cu ajutorul unei burse, se inscrie la Universitate, avänd ca profesori pe renumitii oameni de §tiintä §i culturä N. lorga, Titu Maiorescu, Dimitrie Onciu, Ion Bianu. Perioada petrecutä in capitala Romäniei (1905-1906), unde frecventeazä cursurile facultätii de litere, este bogatä in acumuläri cantitative. ín casa lui lorga, cunoa§te mari personalitäti ale literaturii §i culturii romäne§ti: §tefan O. Iosif, George Co§buc, Emil Gärleanu, llarie Chendi, Mihail Sadoveanu etc. Cu cei 1 O. Ghibu, Pe Baricadele vietii. Anii mei de invätäturä, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1981, p.66. 2 Stelian Vasilescu Onisifor Ghibu, Luptätor pe baricade Tn уo\.Publicist! precursori ai Marii Uniri, Timisoara, Editura Facia, 1988, p.218.
