Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)

Istorie modernă

CONFERINTA ÍNVÁTÁTORILOR DIN IULIE 1880 295

invetiament §i u§or de tratare Geográfia Tmpreunatä cu Istoria. - cáci separate nici Tnchipui nu se pot, Sciti cum cänta poetul:

Sä-mi spui се-ai fost románé,

Ce esci, ce vrei sä fii ?

Din care täri streine,

§i cänd veni-§i aci ?

Geográfia §i Istoria räspund curent:

Numai sä le invetia Sä le resfetia, neíncetat.

Da a§a este. Ci Geográfia trebuie tractatä Tn mod natural §i impreunä cu Istoria §i cu poesiile patriotice, nationale, eroice. D. e. Tractänd comitatui Hunedoarei §i ajungänd la Grädisce (Ulpia Traiana) tractäm colonisarea Daciei prin romani, moartea lui Longin, poesia: “Rar acum este”. La Reteag, cottul Solnoc Dobäcei tractäm Istoria lui Petru Rare§iu, Ciceul, castelul lui §i poesia “Scoalä, scoalä mäi románé”. La Marmatia: Trecerea lui Drago§iu in Moldova, fondarea Moldovei §i mar§ul lui Drago§iu; Ia Turda: “Moartea lui Mihai eroul §i poesiile “Ca un glob de aur”, “Pe cämpia Turdei”. La Blasiu: §tergerea iobägiei, poesia “De§teaptä-te románé” etc, etc. Aceasta e ziua §. a. Astfeliu mergänd Geográfia mänä ín mámá cu Istoria vor deveni §colarii capabili de a-§i revoca in memoria timpurile, locurile §i intámplárile mai ponderoase §i se vor deprinde a imbräti§a §i ama virtutea §i a inconjura, ignora §i depreciui viciul. ín statutele noastre le putem afla la pag. 64-65.

5. Sciintiele naturale. Frumoasä-i natura, märetia a ei arte - zice gräitoriul de adevär, repausatul poet, dascäl, nationalist, anteluptätoriul cauzei drepte, Andrei Mure§ianu. §i numai acest adevär ar fi destul ca sä ne indrume la studierea §i predarea sciintelor naturali. Dar afarä de aceea, träim in naturä §i vecinätate cu animalele, plantele §i mineralele, de care ne servim ca de nescari lucruri färä de cari nu putem fi. Ar fi trist destul dacä nu am cunoasce aceea, de ce avem neinconjurabilä trebuintia, de nu am cunoasce lucrurile natúréi §i fenomenele ei. Singura sciinta natúréi e capabilä sä ne mäntueascä de säräcia in care se tävälesce azi multä lume, singur sciind care product natural ne aduce folos §i care ne aduce daunä, suntem siguri in alegerea lor. Singur cunoscänd firea, dacä nu a fiecärui individ natural, barem a fiacarei specia, suntem capabili a ne apropia cele necesarie. Apoi cunoscänd fenomenele rele §i légiié natúréi, piere din női superstitiunea §i din perfecta cunoascere a natúréi resultä cunoascerea §i venerarea bunului Ddieu, din ele se vede nemärginita intielepciune, putere §i bunätate, eie ne demandä a läuda §i preamäri pe Cel Pre Santu !

§i observänd natura ne intocmim §i noi lucrurile dupä ea, cäci natura-§i are una cale atät de esactä, cát nu se in§alä nici cänd. Ar fi deci dureros a lipsi pe bäiatii §colari de cel mai frumos ?i folositoriu obiect de invetiament. Dar, de nu veti fi ca pruncii, nu veti intra intru impärätia lui Ddieu §i de nu veti fi ca pruncii nu veti intra in impärätia natúréi ! Aci la tot pásul trebuie sä ne punem intrebarea: Ce e ? Cum e ? De ce e a§a §i nu altcum? Spre ce scop? Ce folos? Ce daune ? Cine le-а fäcut ? Cum ? etc. ín statute putem citi despre acest obiect la pag. 65-67.

De sciintia natúréi s-ar tiene §i Economia, Grädinäritul, Stupäritul,