Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie modernă
286 lOACHIM LÁZÁR exprimändu-§i dorinta de a veni aid5. La 7 septembrie 1871, Vasile Petri ?i comunica lui loan Pop Reteganul ca ”la Tnsärcinarea directorului Koos, am onoarea a te incuno§tinta, cä in principiu e§ti primit in preparandia noasträ §i cä prin urmare а-ti intocmi lucrurile astfeliu, ca pe 1 octobre a. c. Stil nou, sä fii aici la Déva”6. Sosit in ora§, Vasile Petri il prezintä directorului Koos Ferenczi. “Acesta ne primi foarte amabil, vorbind cu noi romänesce”, i§i aminte§te loan Pop Reteganul care rämäne profund impresionat de bunävointa acestuia “fatä de toti elevii säi, indiferent de nationalitatea lor”7. ín cadrul preparandiei loan Pop Reteganul a fost un elev strälucit, obtinänd Ia cele trei cursuri, urmate aici, calificativul “eminentia”. ín toamna anului 1873 este_ incadrat profesor suplinitor la §coala de Reuniune gränicereascä din Orlat. ín aceia§i perioadä i§i sustine examenul de “calificatiune” la Preparandia din Deva, obtinind rezultate deosebite. О bunä parte din cariera sa didacticä s-а desfä§urat la diferite §coli confesionale din comitatui Hunedoara, indeosebi in pärtile Tärii Hategului. Afunctionat la §colile din Välcelele Rele (1875-1876), Baru Mare (1876-1878) §i Boutaru Superior (1879-1880). ín toamna anului 1879 este incadrat ca invätätor la §coala din Lisa8, dar trece in acela§i an la Boutaru Superior. La Välcelele Rele a inchiriat о casä §i a confectionat el insu§i mobilierul pentru copii9 10. La §coala din Baru Mare pe längä activitatea la clasä, loan Pop Reteaanul s-а preocupat §i de “initierea elevilor §i a cetätenilor in lucräri de pomärit” . Aceastä activitate este practicatä consecvent de cätre invätätorul loan Pop Reteganul in toate §colile la care a functionat. in raportul privind activitatea pe anul 1879-1880, Astra acorda un premiu “pentru cultivarea pomäritului §i grädinäritului Jui loan Pop Reteganul, invätätor diriginte la §coala gränicereascä din Lisa”11. ín anul §colar 1879-1880 el functiona la §coala confesionalä greco-catolicä din Boutaru Superior. De aici el se adresa conducerii Astrei pentru a primi revista Transilvania. ín §edinta din 13 februarie 1880 comitetul Astrei lua in discutie §i apróba cererea sa prin care solicita sä i se dea “cursurile din foaia Transilvania pe anii 1875, 1876, 1877 §i 1878, pentru pretul de 4 florini”12. Perioada in care activeazä in cadrul §colilor hunedorene corespunde unei intense politici de maghiarizare promovatä de cätre guvernele maghiare. Conform légii §colare din anul 1868 se impuneau о serie de conditii pentru functionarea §colilor confesionale care se refereau la clädire, möblier, inventarul §colii, manualele folosite etc. Dacä nu indeplineau conditiile cerute de lege, la 6 ani de la promulgarea légii, dupä 3 avertismente, §coala popularä era desfiintatä §i transformatä in §coalä comunalä sau de stat cu limba de predare maghiarä. Presiunea statului dualist maghiar asupra invätämäntului confesional romänesc se intensificä dupä 1875, odatä cu venirea la guvernare a lui 5 Ovidiu Vlad, Nicolae Tirlea, Monografie Liceului pedagogic Deva, Deva, 1970, p. 22. 6 Biblioteca Astra Sibiu, M. XXIII/4/6/. 7 Ovidiu Vlad, Nicolae Tirlea, op. cit., p. 22. 8 “Transilvaniä’, An. XII, nr. 1-2 din 1-15 ianuarie 1881, p. 7. 9 Ovidiu Vlad, Nicolae Järlea, op. cit., p. 22. 10 Ibidem. 11 “Transilvaniä’, An. XII, nr. 1-2 din 1-15 ianuarie 1881, p. 7. 12 Ibidem, p. 8.
