Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Arheologie
22 MIHAI PETICÄ. APAI EMESE Din punctui de vedere al pástéi, al formelor §i decorului vaselor, matériáiul i§i gáse§te analogii la Obreja33, Cicäu34, Bádeni35, Palatca36, Vi§tea37, Mähäceni38, Sibiu39, Álba Iulia40, Pianu de Jos41, etc. Reducerea repertoriului de forme, decäderea din punct de vedere calitativ: folosirea cu precádere a nisipului cu bobul mare ín pastä pentru degresare, executarea neglijentá a motivelor §i aparitia unor motive női, indicä о atribuire culturalä care se leagä de о fazä mai tärzie din evolutia culturii Wietenberg, faza IV42, denumitä faza D dupä N. Boroffka43, sau dupä M. Rotea orizontul Bädeni IIIDeva44. Lipsa unor observatii stratigrafice nu ne permite sä spunem cu precizie dacä materialele de influentä räsäriteanä apartin unui nivel distinct, sau trebuiesc judecate in ansamblu cu majoritatea materialului ceramic Wietenberg IV45. Ajungänd in acest punct suntem nevoiti sä facem cäteva observatii de ordin general privind orizontul cronologic vizát. Ultima etapä a culturii Wietenberg, a fost plasatä fie la nivel Br D46, fie in limite mai largi, Br C-D47. О datare in Br С a fost propusä de cätre M. Rotea, care in acea manifestare culturalä denumitä Bädeni Ill-Deva include §i etapa a IV-a etapä a culturii Wietenberg 48. Mai recent F. Gogältan plaseazä inceputul bronzului tärziu transilvänean in Br B2-C, orizont cronologic in care evolueazä paralel in spatiul intracarpatic Wietenberg IV §i cultura Noua49. ín prima etapä a bronzului tärziu cultura Noua ocupä estül Transilvaniei50. Momentul pätrunderii culturii Noua in Transilvania a generat la rändul säu diferite curente de opinie. A.C. Florescu, care considerä cä aceastä culturä are douä fraze de evolutie51, a avansat ipoteza potrivit cäreia cultura Noua a ocupat estül Transilvaniei incä din prima fazä52. О datare timpurie este sugeratä §i de descoperirile din sud-estul Transilvaniei53, unde ceramica Noua apare in asociere cu ceramicä 33 Soroceanu 1973, 493-515; Boroffka 1994, Taf.106. 34 Winkler-Takäcs 1980, Boroffka 1994, Taf.37-51. 35 Lazarovici-Milea 1976, 7-35; Boroffka 1994, Taf.3. 36 Rotea 1997, 13-19. 37 Boroffka 1994, Taf.142-145. 38Ciugudean 1997,67-70, Fig.1-5. 39 Luca-Boroffka 1995, Fig.4-5. 40Ciugudean 1997, 74, Fig.14-16. 41 Ciugudean-Florea 1995, 59-66. 42 Chidio§an 1974, 167; Chidio§an 1980, 81-83; Soroceanu 1975, 21-27; Soroceanu- Retegan 1981, 295-229; Vasiliev §i colab. 1991, 109-110; Andritoiu 1992, 53-54; Gogältan §i colab. 1992, 11-13; Ciugudean 1997, 65-97; Rustoiu 1997,19-25. 43 Boroffka 1994, 254. 44 Rotea 1994, 42-44. 45 Vezi nota 6. 46 Chidio§an 1980, 82, 83; Andritoiu 1992, 88, PI.76. 47 Gogältan ?i colab. 1992, 13, Rustoiu 2000, 166. 48 Rotea 1994, 55. 49 Gogältan 2001,196. 50 Cavruc 1996, 71; Popa-Boroffka 1996, 55. 51 Florescu 1964, 202. 52 Florescu 1964, 198. 53 Ciugudean 1997, 80.
