Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/1. (2003)

I. Botanică

I. BOTANICÄ

PLANTELE MEDICINALE SPONTANE DIN ÍMPREJURIMILE SATULUI HERGHELIA

OROIAN SILVIA, ION TITÄ, CHE$A CARMEN

Satui Herghelia este situat la о distantä de 18 km, N-NV de municipiul Tärgu-Mure§, apartine comunei Ceua§ul de Cämpie, din regiunea cunoscutä ín toponimie sub denumirea de „Cämpia Transilvaniei”.

Clima est continental - moderatä. Temperaturile medii anuale se mentin íntre 8-9° iar precipitatiile de 550 mm/an. Vänturile predominante sunt cele din V §i N-V, cu intensitate §i frecventá mijlocie (statia meteorologicä Tárgu-Mure§).

Solurile cele mai des intälnite sunt: cernoziomurile levigate, solurile silvestre brune, solurile negre de fäneatä umedä, solurile bälane, de coastä, soluri puternic erodate. Mai pot fi intälnite suprafete ocupate cu läcovi§ti. Densitatea retelei hidrografice este scäzutä.

Considerata privind metoda de lucru §i de prezentare a florei

Conspectui florei a fost elaborat pe baza cercetärilor efectuate in cursul anilor 2001-2002, precum §i a informatiilor bibliografice foarte sumare pe care am reu§it sä le obtinem. Mentionäm cä in Flora Romäniei, vol. I-Xlll, din satui Herghelia este mentionatä doar о singurä specie: Echinops commutatus iar din satele apartinätoare aceleia§i comune, Ceua§ul de Cämpie, sunt mentionate 48 de spécii de plante vasulare. Prezentarea fiecärei spécii este insotitä de date ecologice, corologice, cenologice, informatii privind apartenenta la diferite grupe de bioforme §i valori ale indicilor ecologici: UTR §i numärul de cromozomi (2n).

Aceste informatii sunt prezentate dupä lucrärile elaborate de: N. Bo§caiu (1971), A. Lőve §i D. Lőve (1961), A. Fedorov (1969), E. Oberdörfer (1970, 1977), W. Adler, К. Oswald, R. Fischer (1994), H. Heltman (1994).

Pentru studiul genofondului plantelor medicinale, care sunt amenintate cu stärpirea din cauza rapacitätii oamenilor de a se imbogätii rapid, am considerat important §i realizarea unui studiu privind biológia polenizärii §i a diseminärii diasporilor acestor plante. In realizarea acestui studiu am utilizat informatiile cuprinse in teza de doctorat a D-rei dr. Mihaela Sämärghitan „Flora §i vegetatia Väii Gurghiului”(2001).