Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/1. (2003)
III. Mineralogie
ZONA MINIERÄ CACOVA PETRIND 201 Alterneazä depozitele Tn facies continental, cu depozitele in facies continental-lacustru ín eocen, urmate spre interiorul bazinului, de depozite oligocene in facies marin §i facies lagunar salmastru care incheie sedimentarea paleogenului. ín oligocenul inferior se inregistreazä mi§cäri de basculä, iar in oligocenul mediu, mi§cäri de ridicare in partea sudicä §i centralä, favorizänd depunerea straturilor de Ciocmani. Specificä oligocenului superior este repartitia numeroaselor faciesuri, explicate prin mi§cärile din timpul fazei savice, suferite de blocurile care formeazä rama. Marea adäncä din priabonianul superior cänd are loc depunerea marnelor cu briozoare, devine in oligocen о mare putin adäncä, perioadä de depunere a calcarului de Hoia-Ciglean §i a straturilor de Mera. Scufundarea de la sfär§itul rupelianului permite apelor sä ocupe о bunä parte а domeniului continental depunändu-se straturile de lleanda in nord, iar in sud straturile de Cetate. Miocenului inferior, prin transgresiunea marinä care are loc, ii sunt caracteristice straturile de Coru§-Chechi§. Sfär§itul oligocenului se caracterizeazä prin intrarea bazinului Transilvaniei intr-o fazä continentalä. GEOLÓGIA PERIMETRULUI Formatiunile apartin fundamentului prepaleogen, depozitelor paleogene §i depozitelor neogene. Depozitele prepaleogene sunt formate din §isturi cristaline, depozite cretacice superioare §i din roci eruptive. Paleogenul este reprezentat de formatiuni apartinänd paleocenului, eocenului §i oligocenului. Neogenul este constituit din depozite apartinänd miocenului §i cuaternarului. Paleogenul se depune transgresiv peste cretacicul superior, prezentänd importante variatii de dimensiuni §i grosimi. Eocénül este cel mai bine reprezentat §i face obiectul exploatärii miniere Gälä§eni-Petrind. Formatiunile acestei värste constituie о bandä continuä §i cuprind toti termenii cunoscuti Tn NV Transilvaniei. Complexui argilelor rosii inferioare - format din conglomerate cu matrice nisipoasä ro?ie, argile ro§ii cu concretiuni calcaroase §i limonitice, argile verzi §i albe, dolomite, marnocalcare. Orizontul gipsurilor inferioare - succesiunea Tncepe cu dolomite de Agärbiciu, peste care se aflä argile ro§ii §i apoi о succesiune de marne, marne gipsifere, argile dolomitice §i ghips masiv sau nodular. Straturile cu Nummulites perforatus - cuprind orizontul marnelor inferioare cu molu§te, nivelul cu Nummulites perforatus, marnele superioare cu molu§te §i calcarul cu Velates. Marnele de Mortänusa - fondul litologic este de marne §i argile §istoase, micacee, cu lamine nisipoase, la diferite niveluri Tntälnindu-se bancuri calcaroase subfiri, luma§elice, cu ostrei, pecteni §i mulaje de molu§te. Calcarul de Leahia - Tncheie sedimentarea primului ciclu marin din NV Transilvaniei.
