Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)

Aurelia Diaconescu: Broderia în portul popular din judeţul Mureş

BRODERIA IN PORTUL POPULAR DIN JUD. MURE§69

suflete§ti.Unele dintre motive sunt stilizate geometric apäränd doar in linii esentiale sau a desenului liber cu о forrná mai apropiatä de cea din natura.

d. ) Ornamentele zoomorfe sunt räspändite in numär mai redus in

ornamentica portului popular din jud. Mure§(coarnele berbecului, capul de cal, dintele de lup). Frecvente §i extrem de räspändite teritorial in judet sunt coarnele berbecului motiv de foarte veche §i mare extindere in teritoriul romänesc.

e. ) Ornamentele antropomorfe prezintä omul sau párti din corpul

omenesc. Cele mai vechi Ornamente antropomorfe se caracterizeazä printr-o accentuatä stilizare geometricä, pomenind motivul „ochi“ cu numeroase variante. Pe cämä§ile femeie§ti din zona Tärnavelor frecvent este motivul „ochi§ori“ realizat pe culmea cutelor sub guler sau la brätäru§ä.

B. Ornamentele scheomorfe au ca izvor de inspiratie uneltele §i obiectele fäurite de mäna omului: cärligul, cärligul ciobanului, zäluta, furca, ciuturä, roata morii. Cél mai frecvent motiv este „zäluta“ motiv cu foarte mare vechime §i о räspändire generalä in decorul brodat al portului popular, constituind un element de unitate in spatiul carpato-dunärean. In forma cea mai simplä furca este reprezentatä prin incruci§area a douä linii oblice, intovärä§itä adeseori de ciuturä.

C. Ornamentele sociale sunt inspirate din realitatea concretä §i reflectä anumite aspecte de viatä comunitarä. Motivul ornamental cél mai frecvent „sfäditele“ este nelipsit in ornamentica traditionalä romäneascä de pe aproape intreg teritoriul locuit de romäni §i semnificativ pentru fenomenul de unitate etnoculturalä. Eie sunt brodate in combinatii de un deosebit efect artistic. Sfäditele, sfäditele cu ciuturä, furcä §i cáriig, sfäditele cu jumätäti de ciuturä.

Dintre motivele brodate pe piesele de port releväm pe cele mai caracteristice pentru fondul ornamental incepänd cu cele mai frecvente motive cu substrat mitologic, la loc de frunte fiind bradul, brädutul, frunza de brad, floarea rombicä, brodate pe cämä§ile femeie§ti §i bärbäte§ti, dar §i pe poale, a fost un ornament frecvent in arta dacilor. Aceste motive ornamentale §i compozitiile din valorificarea §i combinarea lor artisticä, constituie cea mat specificä reprezentare ornamentalä traditionalä din arta popularä romäneascä.

Un alt ornament cu räspändire universalä sträveche §i foarte bine reprezentat in arta noasträ popularä este linia väluritä, unda apei, valul, spirala, meandru. Vechimea acestui motiv este atestatä de ceramica de Vädastra, continuata de ceramica dacicä, de broderiile medievale §i pänä astäzi. Rememoränd conceptii strävechi acest ornament a simbolizat cultui fertilitätii solului. Dispunerea motivelor variantä a apei in plan orizontal evocá lini§tea, somnul moartea eternitatea. Acestea se opun verticalitätii arborelui vietii, imagine a aspiratiei spre absolut, spre impliniri. Färä a anula valorile magice ale apei circumscrise cultului fertilitätii §i a valurilor in ornamenticä aminte§te omului trecerea timpului, efemeritatea vietii in raport cu eternitatea §i ordinea exemplarä a cosmosului. Aläturi de conotatiile fecunditätii, tineretii perene, ordinii §i armoniei aduse de pomul vietii, cele cu „valurile“ vin cu ideea de trecere dar §i de sbucium, de cre§tere dar §i de descre§tere pänä la semnul ultim. Färä a se nega ele se infruntä amintind mereu cä lumea insä§i este о pendulare intre haos §i armonie intre vigoare §i stingere.