Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Aurelia Diaconescu: Valori de patrimoniu din Valea Mureşului superior în muzeul etnografic Târgu-Mureş
58 AURELIA DIACONESCU podoabe realizate de creatori populari are о arie de räspändire limitatä la cäteva regiuni: Hunedoara, Bistrita-Näsäud, Valea Mure§ului cu zonele limitrofe ale Moldovei. Aceastä räspändire ar reprezenta(dupä pärerea D-nei G. Stoica) о remanentä dintr-o veche enclavä cu granita múlt mai cuprinzätoare In trecut. Fiecare piesä poartä pecetea unui trecut ре care TI pätrundem cu greu. Pe acest considerent au fost catalogate „urme dacice“ Impreunä cu alte componente ale culturii materiale din zonä. Dupä Dictatul de la Viena, Intre anii 1941-1943, fondatorul muzeului mure§ean a itinerat о expozitie de artä popularä romäneascä In Germania §i Italia, prilej cu care §i-a folosit cu succes cuno§tintele sale de arheologie §i etnografie in intämpinarea publicului vizitator, pe care, prin aläturarea pieselor etnografice(präsneie, inele de mire, bältage, vase In suluri de lut) cu cele arheologice(bräul de bronz de la Gu§terita, fibule din epoca bronzului, ceramicä dacicä) ii conduce la ideea continuitätii de vietuire romäneascä Tn spatiul carpato-dunärean, cu referire directä la Valea Mure§ului, apreciere ре care о gäsim consemnatä Tn presa vremii: „Speciali§ti atät Tn domeniul arheologie cät §i etnografie au rämas surprin§i de identitatea de forme §i motive a obiectelor de azi §i a iucrurilor rämase din epoca preistoricä Tn regiunea tracicä. ín felul acesta au ajuns ei Tn§i§i la ideea unei continuitati culturale indubitabile Tn regiunea carpato-dunäreanä.“15 in buzunarul chimirului se purtau Tnfipte cutitul cu teaeä de lemn sau de metal §i furculite, teaca §i pläselele furculitelor avänd reale calitäti artistice. Motivele ornamentale ale lor sunt predominant geometrice(linia, valul, zig-zagul, cercul) apäränd §i motive fitomorfeferengute de brad). Atät motivele geometrice propriu-zise cät §i cele fitomorfe sunt atestate pe ceramica din epoca bronzului, constituindu-se Tntr-un tipar traco-dac, motive Tntälnite Tn diverse alte domenii ale culturii materiale legate de momente deosebite din viata omului(mai ales Tn ceremóniáiul nuntii). Ele sunt gravate íntr-o tehnicä artisticä deosebitä. Subordonarea ornamentelor fatä de. material §i de tehnicä duce la folosirea cätorva elemente primäre: linii §erpuite, linii in unghiuri, triunghiuri §i romburi obtinute prin incizie cu dältile, fie prin punctare la cald, elemente care constituie baza decorativä a obiectelor, dar care se organizeazä Tn sisteme ornamentale complexe. Din multitudinea de piese care ilustreazä cultura materialä din Valea Superioarä a Mure§ului au fost selectate cele mai semnificative categorii, care poartä Tn sine atributele de vechime, continuitate, valoare documentarä §i artisticä deosebitä prin care se Tnscriu Tn categoria valorilor de patrimoniu. A§ezati la räscruce de drumuri Tntre Occident §i Orient, Tn calea atätor curente de civilizatie, romänii au adaptat deprinderilor §i gusturilor lor canoanele artei. §i chiar daeä nu ei au fost cei care au inventat о serie de piese, podoabe sau Ornamente, chiar daeä multe din tehnici se Tntälnesc §i la alte popoare, au inovat §i creat Tntr-un mod care a dus la realizarea unor obiecte originale §i prin aceastä originalitate a creatiilor, a contributiei aduse la tezaurul artistic universal este greu de imaginat о bunä parte a evolutiei civilizatiei färä prezenta poporului nostru Tn aceastä parte a Europei. De altfel Aurel Filimon a avut dintotdeauna con§tiinta apartenentei noastre la spiritualitatea europeanä. Prin toatä 15 I. Hurdubetiu „Constatäri §i sugestii Tn legäturä cu expozitia noasträ etnograficä Tn Germania“-decupaj de articol(titlu neidentificat)-din documentele fam.Filimon
