Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Pamfil Biliţiu: Miron Elie Cristea şi cultura populară
52 PAMFIL BILITIU ____________» §i un caracter antropologic in acord cu toate cuceririle ftiintifice moderne. Sectiunea a IX-a urma sä fie rezervatä pentru „producte limbistice: povefti, basme, strigäturi, bocete, colinde, descántece, cimilituri, proverbe, datini la diferite zile calendaristice §i ocaziuni, superstitii, boscoane, etc. Dacä analizäm continutul acestei sectiuni ne convingem de importante aparte pe care Miron Cristea a §tiut-o acorda culturii spirituale in sens larg. Ultima sectiune a X-a este rezervatä expunerii de „fotografii, desemnuri de comune insemnate, tinuturi romantice, editicii monumentale, biserici, §coale, monografii“.56 Visul lui Miron Cristea §i l-а väzut implinit in 1905 cänd s-а inaugurat Muzeul etnografic §i istoric al ASTREI din sibiu. Se spune in documente cä „sträuinta §i munca lui Miron Cristea au fost mari §i hotärätoare, deoarece astäzi acest muzeu cuprinde о multime de lucruri interesante cu privire la trecutul poporului román din Ardeal“.57 Desigur muzeul nu s-а putut organiza strict pe structura intocmitä anterior de autorul ei , dar el a avut de la inceput caracterul de muzeu national al románilor. Sectia de etnografie a fost atunci cea mai maré dintre toate colectiile existente, cuprinzänd peste 15 mii de obiecte. Documentele ne argumenteazä cä in afara unor piese mult admirate, precum tesäturile, broderiile, lucrärile de lemn, porturi nationale nu au lipsit nici exponate legate de obiceiuri, precum „serbarea junior'1 nici fotografii §i vederi ale bisericilor din Ardeal sau fotografii infätifänd alte aspecte ale etnografiei ardelene a§a cum preconiza Miron cristea.58 Miron Cristea poate fi considerat, pe drept cuvánt, reprezentantul mifcärii de idei despre etnografie §i folclor de Ia inceputul secolului al XX-lea §i unul dintre pionierii muzeografiei etnografice din Transilvania, precedänd pe reprezentantii perioadei de formare a etnografiei ca disciplina de sine stätätoare George Välsan, Ovidiu Densu§ianu, Simion Mehedinti §i Romulus Vuia ale cäror lucräri apar dupä 1905. Mai trebuie sä amintim cä Muzeul istoric §i etnografic din Sibiu a fost inaugurat anterior muzeului de etnografie, de artä nationalä, artä decorativä §i industrial inaugurat la Bucure§ti ín 1906, iar Muzeul etnografic al Transilvaniei a luat fiintá de abia ín 1922, la un an dupä ínfiintarea la Sighet al Muzeului etnografic al Maramuresului. 56 Op. cit., p. 403-404 57 Ion Rusu-Abrudeanu, Op. cit., p. 114 58 Coriolan Petranu. Muzeele din Transilvania, Cri§ana fi Maramuref. Bucurefti, cartea Romäneascä, 1922, p. 95.
