Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)

Aurelia Diaconescu: Etnografia câmpiei transilvaniei la sfârşitul secolului al XIX-lea în consemnările prof. dr. Ambroziu Cheţianu

ETNOGRÁFIA CAMPIEI TRANSILVANIEI LA SF. SEC. XIX 33

A. Chetianu-) cunoa§terea materialului faptic privind cultura popularä romäneascä se imbogätesc ín mod substantial.

ín aceeia§i perioadä, Cämpia Transilvaniei este domeniul de studiu pentru folcloristul S. Mandrescu un alt fiú al tinuturilor mure§ene, náscut la Räpa de Jós ín anul

1868. ín lucrarea „O nuntá la Räpa de Jos“3, apärutä ín acela§i an cu articolul prof. A. Chetianu (1891 )4 este deseris íntregul tipic al nuntii pe care täranul l-а urmat cu sfintenie. Nunta traditionalä de 3-4 zile este deserisá ín toate verigile ei, fiind cunoscutá ín profunzime, ca atare ín articolul lui S. Mandrescu gásim informatii ín plus pentru toate etapele nuntii (steagul de nunta, hobotitul miresei, gáina, lada de zestre a miresei etc.) iar prin profesiunea de folclorist a adunat §i versurile sau strigáturile etapei respective. Fiind un obicei al satuluio natal era normal sä fie cunoscut in profunzime, pe cätä vreme insemnärile prof. Chetianu au un caracter descriptiv. Aceste insemnäri ne rämän insä peste timp ca о íncercare de sintezä a aspectelor etnografice privind cultura materialä §i spiritualä a satului din Cämpia Transilvaniei la sfär§itul secolului al XlX-lea.

3 S. Mändrescu „О nuntä ín Räpa de Jos“ ín Revista Nouä, an. IV. 1891, Buc.

Prof. Dr. A. Chetianu „Consemnäri etnografice despre Cämpia Transilvaniei“ in Programa (Anuarul) analiticä a §colilor din Blaj, pe anul §colar 1891-1892, p. 1-16, pe anul §colar 1892-1893 p. 1-16.