Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Vasile Pop: Toponimie – din toponimia mureşană
202 VASILE POP VÄTAVA-RÄPA DE SUS Räpa de Sus, Vätava, ung. Felsorepa, g. Oberruben Dorf Comunä din partea de Nord vest al jud. Mure? Atestäri scrise: 1332-1355 Villa Rapularum (doc. Rom. C, b, III, 126) 1351 Repa falua, 1495 Repa (Csanki, V, 396), 1381, poss Repafalwa (Anjou, 247), 1638 :Reps falva, 1648 FelsoRepa (makkai, 558, 584, 640),1733 :Repa de Szusz (conscriptia Klain), 1750 F. Ripa (c. Aron), 1760-1762 Felső Repa (conscr.Bucow), 1950 Ripa de Szusz (stat.Transilvaniei), 1854 Felső Repa, ober Rubenndorf, Räpa de sus (Bul. 68) Cf. Coriolan Suciu „Dictionarul istoric al localitätilor din Transilvania“. POPULATIA CONFORM RECENSÄMÄNTULUI POP. DIN 10. II. 1966. Total : 1181 din care :1075 romäni, 8 maghiari, 98 altii Microtoponimia localä Arin (i?), pädurice de arini, Arinii Muncelului (arini+muncel), Bercin inältime färä värf, Bistricioru (päräu ?i värf), Bucini? (deal pe care create cucuta numitä bucini?, päd. de fagi?), Brani?te (pädure cu arbori bäträni), Brani?tea de Jos, Brani?tea de Sus, Calea Päunetului (drum sätesc), Carpini (pädure de carpeni), Cälimani (munti) Cälimanii Cerbului, Cäliman Izvor, Cärbunariu (loc unde se produce cärbuni), Cärpini? (pädurice de carpini), Cetatea Cänepi?tilor (inältime längä locul denumit Cänepi?te), Ciretiu (pädure de cer, arbore din familia fagaceelor, ínrudit cu stejarul „Quercus cerris, Et. lat. cerrus), Ciunget (locul unei päduri täiate), Cänepi?ti (loc pe care se cultiva cänepa), Et. lat. canapa), Coada Vacii, Coasta Gambusii, Cocárla ( loc unde cre?te Cocarla, о ciupercä comestibilä, cu päläria galben ro?catä, cu gust?i miros de usturoi), „Marasmius corodoniusr“, Cofu (värf de munte ?i poianä), Cuie?delu (parte de hotar a?ezat de-а lungul Páráului Cuie?delu). Cuie?delu Mare, Cuie?delu Mic (pár.), Colibile, Colibita (loc unde in trecut oamenii träiau in colibe), Cotul Mäieri?tei (cu sensui de cot al Aluni?ului), Crucea Drägu?ului (päräu), Dealu Agri?ului (de Ia agri?, arbu?ti cu ramuri spinoase, cu frunze lobate ?i cu fructe comestibile „Ribes uva crispa“), Dealu( inältime nu prea mare), Dealu Brani?tii (vezi Brani?te), Dealu Bontii (num. pers. Bonta), Dealul Carpinului, Dealul Cetätii, Dealul Ciretiului (vezi Ciretiu), Dealul Cocanului (de Ia num. pers. Cocán) Dealul Durdii (probabil de Ia n. pers. Durdu sau adj. Durdä, durduliu, gras, dolofan), Durducelul (päräu), Dealul Germänari (numele popular al lunii martié), Dealul Mazärii, Dealul Pomilor, Dealul §endri (cf, n. p. $endrea), Dealul Väii, Dorica (vale, päräu), Dosu (partea neinsoritä a unei inältimi), Dosu Gambusii, Dosu Hertii, Dosu Mägurii, (vezi Mägura), Drumul, Drumul Cetätelei, Drumul Corbului, Drumul Ia Arinii Muncelului (de Ia muncel), Drumul Ia Ciretiu (vezi Ciretiu), Drumul de Ia Dealu Bontii, Drumul Ia Drägu?, Drumul Ia Hotärele, Drumul la Monor (cätre satui Monor), Drumul la Párául Ursului, Drumul Ia Poianä, Drumul Nou §i Vechi Ia Dumbrava (satui Dumbrava), Drumul Reghinului (drumul pe care se ajunge Ia Reghin), Fata (coasta insoritä a unei inältimi), Fata Agri?ului, Fata Hertii, Fata Runcului (deal), Fägetele (de Ia fäget, loc unde create fagu „ Fäntäna Luchii Gambusa“), Ghicera (vad, trecätoere), Groapa
