Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Ördög Enikő-Melinda: Obiceiuri de peste an. Obiceiurile de iarnă la Brâncoveneşti
160 ÖRDÖG ENIKŐ MELINDA nevinovat, produs al unei bogate sau prea bogate imaginatii, luate din viata de toate zilele, cerute uneori de rima sau continutul strofelor. Dupä cum am väzut, colindatul se obi§nuie§te ín seara Ajunului, dar mai ales ín noaptea Cráciunului, de unde-i vine §i numirea de seara mare a colindelor. Colindatul la populatia romäneascä §i cea maghiarä s-au apropiat ín timp, ín localitatea Bráncovene§ti. Cete de feciori románi plecau la colindat, ín fata casei colindau acompaniati de cetera§i tigani din sat, in casä iará§i colindau, dacä era fatä ín casä, mai §i jucau cu ea. La colindat primeau mere, nuci, covrigi §i báni; íntre feciori unul era desemnat easier cine aduna banii primiti din colindat. lar din banii adunati se tinea bal romänesc de Boboteaza, §i din banii räma§i cumpärau vin pentru bal. La maghiari colindatul a rámas la fel cum a fost :cete de feciori colindau in fata casei, dupä ce au intrat spunea unul dintre ei о poezie in care anuntau na§terea Mäntuitorului §i urau un Cräciun fericit. lar balul se tinea 4 zile, unde §i romänii mergeau. Prima searä dupä ora 24.00 a Cráciunului era särbätorit numele de Sf. §tefan;- a doua searä Sf. loan,- a treia searä Sf. Gaspar. Cine purta numele unui sfánt a fost colindat acasä de cätre prieteni §i rude, §i el servea colindätorii cu präjituri, tuicä, vin. Ceata de feciori azi nu mai respectä regulile traditionale privind componenta §i atributiile, colindänd deseori aläturi de grupurile de copii, femei sau bärbati adulti ceea ce demonstreazä о disolutie a obiceiului. Modul de organizare al cetei de feciori din cadrul comunitätii traditionale erau organizarea colindului Ia särbätorile de iarnä, a jocului, §i petrecerilor de tineret, transmiterea §i respectarea riturilor, ceremonialurilor, asigurarea echilibrului §i ordinei in relatiile sociale ale tinerilor din comunitate. Colindul prin versurile sale oglinde§te viata socialä a satului §i in acela§i timp impune ob§tii respectarea anumitor reguli sociale, care de fapt sunt repetitii ale desfä§urärii vietii de zi cu zi in colectivitate, dar intensitatea cu care le träie§te ob§tea este a§a de puternicä incät momentul le deta§eazä, dändu-le rol de traditie. Ceata de colindätori reprezintä astfei un complex de manifestäri socio-etnografice §i artistice, care integrau toate elementele eterogene intr-o mare sintezä a valentelor creatiei populare. Jocul satului la sfär§itul colindatului avea о valoare deosebitä pentru viata satului prin el se realiza unitatea sufleteascä, spiritualä al ob§tii. Tot satui se fäcea unul. Colindele satului, mereu la cumpäna anilor treze§te Tn sufletele tuturor mult optimism §i determinä о atmosferä de särbätoare. Bucuria impärtä§itä de fiecare individ al colectivitätii izvorä§te din insä§i motivul colindului, na§terea unui prune, a Pruncului Sfänt, vestitor de luminä precum zorile de ziuä, §i mäntuitor al räului in lume, singur cu puteri de a schimba lumea spiritual. Revelionul :un ceremonial de innoire simbolicä a timpului calendaristic la cumpäna dintre ani in noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie. Timpul obiectiv, care curge spre infinit, liniar §i färä intoarcere, este „oprit“, dupä 365 de zile, printr-un amplu scenariu ritual, intors precum ceasornicul §i reluat sau repetat, din ziua Anului Nou, de la inceput. Asemänätor divinitätii, timpul se na§te anual, intinere§te, se maturizeazä,
